Omagiu

Omagiu

I Fecioara
Intai Ti-am spus infiorati Fecioara
Cand lacrimam minunii mai demult
Atunci, treptat, crestinii Te-adorara
Azi Te-adoram de doua ori mai mult.
Ai asteptat ascunsa in tacere
Minunea implinita de-a fi doi,
Hristos se-nalta-n Tine din durere
Cu El uimiti ne inaltam si noi.
Asa am inteles noi mantuirea
Lui Moise si-a poporului trecand
Prin mare ca printr-un pustiu pedestru
In lung convoi sfiosi inaintand.
Si cum de-atunci ramase neumblata
Si marea si adancul strabatut,
La fel Fecioara – a ramas curata
In trupul ei si dupa ce-a nascut.

II Mama
Apoi uimiti Ti-am spus cu totii Mama,
Asa am inteles iubirea sa!
De-atunci ascundem lacrimi sub naframa
Ca prea ne doare bunatatea ta.
Si-abia acum la ultima rascruce
Cand simt profetic mantuirea mea,
Vad doua trupuri cum se-ntind pe-o cruce
Si doua inimi cum sfarsesc pe ea.
Il vad in duh pe-Apostol, el te cheama
Cel unic dintre toti, cel mai iubit,
Cu glasul sau ti-am spus atuncea Mama
Si-n ochii lui pe Tine te-am privit…

III Maria
Maria-apoi Ti-am spus noi fiecare
Crezand ca astfel ingeri vom vedea
Pasind desculti pe valuri in picioare
Am cutezat sa Te numim asa.
C-au fost adanci, sau poate prea putine
Sunt nume ce induiosati ti-am dat,
Crezand ca astfel vom vorbi cu Tine
Despovarati de lut si de pacat.
Dar numele ti-a fost sapat in tinda,
In Paine si in Vin – acolo Sus.
Si ceruri mii nu pot sa il cuprinda
Caci prea adanc l-a scris in El Iisus.

Noi banuim doar slava lui adanca
Cand stari de har ne-ncearca negresit,
Si-ntrezarim – cat Cerul plange inca
Pe-un colt de-altar un Nume preaiubit.

Catalin Varga
 

Ai intrebari, opinii despre acest articol? Adreseaza-te forumului!