Sa nu iei numele lui Dumnezeu in desert...

Sa nu iei numele lui Dumnezeu in desert... Mareste imaginea.

15 august 2003. Record de temperatura la Oltenita: + 41° C la umbra. Dupa ce am terminat Sfanta Liturghie la biserica (slujba mare, lume multa, era doar Sfanta Marie), la ora 13.00 am mers la o inmormantare. Trecuse la cele vesnice o femeie credincioasa din parohia noastra pe care o chema.

Maria. Am mers acasa, am slujit ce se cuvine in astfel de imprejurari si am plecat cu totii la biserica, apoi spre cimitir. Mergand pe drum m-am uitat in sus; nici un nor, soarele ne dogorea, iesea caldura si din asfalt. Oamenii nu aveau pe ei decat maieul, unii erau chiar la bustul gol, caldura mare. Eu eram cu reverenda pe mine, transpirat tot, simteam maieul lipit de spate si valuri de caldura ma copleseau, parca eram intr-un solar neaerisit.
Ajungem la cimitir, apoi mergem iar acasa, la pomana, cum e obiceiul. Cei ai casei asezasera masa in curte, imi dau seama ca locul meu la masa ma obliga sa stau cu fata in soare. Am vazut intr-un colt de curte doi barbati care isi turnau cu sticlele apa pe cap si pe piept. Ma asez la masa si tanti Floarea imi aduce o farfurie de ciorba fierbinte, fierbinte. fierbinte. Am simtit ca imi vine sa lesin. Ma ridic discret de la masa si intru in casa:
- Tanti Leana simt ca iau foc, nu pot sa stau afara; uite stau aici la masa asta. Da-mi mai intai o cana cu apa.
-  Da taica parinte, nu vezi ce caldura mare e? Luati loc aici ca e mai umbra si va aduc acum de mancare!
intre timp se apropie de mine nea' Vasile:
-  Parinte, am nevoie de o recomandare   de   la   dumneavoastra, pentru Florin, baiatul meu da examen  la  Seminar; vreau  sa-l fac popa. Ce afacere buna ar fi!!!
Si nea' Vasile si-a tuguiat buzele de parca ar fi muscat dintr-un ardei iute.
- Spune-i lui Florin sa vina diseara pe la mine sa stau cu el de vorba.
Ce altceva ar fi trebuit sa spun in asemenea imprejurare si ce comentariu ar fi trebuit sa-i fac lui nea' Vasile sa inteleaga repede ca preotia nu e o afacere si nu e usoara.
Spre seara vine la mine Florin. De cum intra in curte il vad ca era imbracat cu un tricou care avea imprimat pe el chipul lui Che Gue-vara, avea un cercel in ureche si mesteca din gura.
- Saru' mana parinte!
-   Sa traiesti mai Florine!   Dar ce.
-  Puteti sa-mi spuneti si Gonzales!  Asa imi  spun prietenii. Gonzales!
-  Mai Florinele, eu iti spun cum te-am botezat!   De  ce ti-ai pus cercel in ureche?! in limba de ce nu ti-ai pus? .incerc sa glumesc cu el!
- Mi-am pus si in limba! Si scoate victorios limba la mine si o flutura facand sa-i tremure o bila agatata de varful limbii. Am ramas fara replica. Sa rad? Sa ma mir?
-  Am inteles ca vrei sa te faci preot. Sa stii ca preotia este o misiune foarte grea. Eu nu-ti spun de la mine nimic, iti spun doar ce ne-a spus noua parintele diriginte in prima zi de scoala cand am intrat la Seminar, in Episcopia noastra sunt zeci de preoti care au trecut si prin mana lui. Azi este preot la biserica Sfantu Silvestru din capitala si-l cheama Nicolae Bordasiu (va sarut dreapta parinte). Ne-a asezat pe toti in banca apoi a stat in picioare langa catedra care era pe un podium. Mi s-a parut ca este cat un munte. Avea  chelie,  purta  ochelari,  sta drept sprijinindu-se cu o mana de catedra. Avea in jur de 45 de ani, parul care-l mai avea era putin gri-zonat pe la tample. Eram in clasa 60 de elevi, vorbea tare, ca un tunet, apasat si sacadat. Era aspru. si bine a facut. „Domnule elev, s-a terminat cu hoinareala -ne-a spus. De azi inainte toata viata ta ai sa mergi la biserica in fiecare duminica si sarbatoare. Cinci ani de zile ai sa stai in internat, n-ai sa iesi in oras decat sambata doua ore si duminica doua ore. Sase zile pe saptamana ai sa stai 15 ore pe zi in banca. Nu mai bati mingea pe maidan, nici microbist n-ai voie sa mai fi. S-a terminat cu ceaiurile dansante; un preot nu joaca si nu danseaza, intr-un sat te duci exemplu bun, nu prost. Sa nu ma faceti sa-mi crape obrazul de rusine din cauza voastra. Sa nu faceti Biserica de ras prin purtarea voastra, ca cine face Biserica de ras, rade de Dumnezeu. Cine nu e in stare sa fie om de treaba acum sa-si faca valiza si sa plece acasa. Si a tunat spre noi baritonal si sacadat. N-auzi domnule sa-ti faci valiza si sa pleci acasa?" Florinele, ne-am ghemuit toti in banca. Nu ni se vedeau decat capetele si cu cat noi ne lasam in jos mai mult, cu atat ni se parea parintele mai mare.
- Taica parinte, eu nu vreau sa ma fac preot. Tata ma bate la cap.
- Atunci vorbeste serios cu tatal tau, ca intre doi barbati si explica-i ca nu-ti doresti sa fi preot.
A plecat Florinel; cand s-a intors cu spatele avea imprimat pe tricou: "Ce jeune est le future de notre pays".

Seara la televizor toate canalele transmiteau stirea ca un student la Teologie a furat dintr-un magazin. Am simtit atunci ca-mi crapa obrazul de rusine. "Cineva" ar fi trebuit sa-si fi facut valiza si sa fi plecat acasa.

preot Nicolae Trusca Parohia Negoiesti

Baraganul Ortodox

.

13 Martie 2010

Vizualizari: 77999

Voteaza:

5.00 / 5 din 6 voturi.

Comentarii (9)

  • Vasile DanilaPostat la 2013-02-21 10:40

    pacat ca multi iau preotia mai mult ca pe o meserie si nu ca pe o taina. Ba chiar se plang ca ”nu se mai fac bani din preotie ca vremurile vechi” cand un preot suplinea pe langa parohia sa inca vre-o 5-6 sate.

  • marian gabriel iordachePostat la 2012-03-01 15:42

    frumoasa invatatura

  • silviu paculeaPostat la 2011-02-21 05:31

    Preotia este o taina , un har de la Dumnezeu, nu oricine poate fi preot cu adevarat, preotia nu este o meserie, este cea mai mare misiune a unui om,el este urmasul apostolilor, cel care va pastorii turma spre dreapta credinta, cel care aduce binecuvantarea a tot ce ne inconjoara,este si doctorul ce sa roaga pentru noi, sant multe de vorbit in acest sens. Intr-o lume care acum se duce de rapa , un preot are o munca titanica,noi enoriasii de pretutindeni trbuie sa fim uniti sa nu lasam satana sa ne piarda de la fata lui Dumnezeu. DOAMNE , IISUSE , FIUL LUI DUMNEZEU, AJUTA-MI MIE PACATOSUL SI NE MILUIESTE CU BUNATATEA TA !

  • Neagu TudorelPostat la 2011-01-26 03:30

    Inteleapta povatuire! Sarut mana!

  • irina irinaPostat la 2010-05-11 06:17

    frumoasa poveste....mi-a placut

  • Daniela stefania GradinaruPostat la 2010-04-24 11:34

    sunt foarte multi studenti la teologie care vad din chestia asta o afacere uitand de faptul ca inainte de toate,aceasta meserie este speciala si uitand de fapt de ceea ce trebuie sa predice ptr ca din moment ce incalca ei porunca lui Dumnezeu,ce pot sa i invete pe altii?

  • Nicolae Trusca Postat la 2010-04-20 08:43

    Alte povestiri cu talc scrise de parintele Nicolae Trusca le gasiti pe adresa de blog: http://nicolaetrusca.wordpress.com/

  • Elena CoseacPostat la 2010-03-21 16:07

    Foarte de actualitate povestirea dumneavoastra Sfinte Parinte, numai ca priveste o mare parte dintre tineri, nu numai pe cei care, cu vocatie sau fara, vor sa intre in cinul preotesc. Cred ca ar trebui sa mustram, macar cu o privire dezaprobatoare, orice om care isi batjocoreste infatisarea.

  • mihaela mazgaPostat la 2010-03-21 06:08

    Aceastei povestiri cu mult talc, ar trebui sa îi acorde multă importanţă cei ce vor să îl slujească pe bunul Dumnezeu dar importantă este şi pentru toţi credincioşii.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE