Botezul intre brutalitate si delicatete

Botezul  intre brutalitate si delicatete     Mareste imaginea.

Posturile de televiziune si mai toate ziarele si-au format in ultima vreme un obicei din a discredita invatatura si practicile Bisericii noastre, aducand in fata publicului dornic de senzational intamplari negative interpretate tendentios. Una dintre acestea se refera la incidentul petrecut in timpul increstinarii unui prunc, cand, preotul care a oficiat sfanta slujba, "s-a comportat cu brutalitate, a ignorat rugamintile parintilor si a indraznit sa cufunde copilul in apa, fiind pe punctul de a-l inneca, cand putea foarte bine sa gaseasca o alta metoda de a-l boteza, una mult mai delicata si mai putin chinuitoare".

Nu este datoria noastra de a gasi vinovatii, nu vrem sa investigam cazul si sa dam verdicte, mai ales ca nu putem formula judecati pe baza unui articol din presa sau in urma unui reportaj care se inscrie in linia de stiri fabricate pentru a discredita Biserica Ortodoxa in fata opiniei publice. Un lucru este cert: preotul respectiv nu a incalcat cu nimic canoanele bisericesti, nu poate fi acuzat de brutalitate, iar daca intr-adevar a fost un incident si copilul botezat a avut probleme, cu siguranta alta a fost cauza.

Dupa randuiala Bisericii noastre Taina Sfantului Botez, ca prima slujba din viata crestinului in care se primeste iertare de toate pacatele si se leapada omul cel vechi, innoindu-se cu omul cel nou intocmit dupa chipul Mantuitorului Hristos, se oficiaza numai prin intreita afundare in apa sfintita. Orice alta practica de a boteza este interzisa si aduce atingere simbolismului Tainei. Astfel, canonul 50 al Sfintilor Apostoli, consemneaza: „Daca vreun Episcop, sau Presbiter nu va savarsi trei afundari ale unei Taine, ci o afundare, care se da intru Moartea Domnului, sa se cateriseasca. Ca nu a zis Domnul intru Moartea mea botezati. «Ci mergand, invatati toate neamurile, botezandu-le in Numele Tatalui, si al Fiului, si al Sfantului Duh»”.

Vedem ca Sfintii Apostoli ameninta cu caterisirea pe slujitorii care ar indrazni sa savarseasca Botezul doar printr-o singura afundare. Oare ce pedeapsa ar fi prescris ei pentru slujitorii care ar fi inventat alte metode de botezare? Nu este vorba aici de o gandire invechita si de lipsa de intelegere din partea celor care au alcatuit randuielile bisericesti, caci fiecare gest are semnificatia lui. Asa cum ii zice si numele, „Botezul” (de la grecescul „baptizo”) inseamna afundare si ar trebui sa nu se mai numeasca botez acea slujba in care se foloseste alt ritual decat cel al triplei afundari cu pomenirea de fiecare data a Persoanelor Sfintei Treimi.

Este evident ca cifra trei are aici o semnificatie peste care nu se poate trece, caci reprezinta Sfanta Treime, Dumnezeul nostru, iar a boteza in numele Sfintei Treimi este chiar porunca Mantuitorului, caci El a spus Sfintilor Apostoli sa boteze nemurile: „In numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh.” Cei care cer sa le fie botezati copiii in alt chip decat cel al triplei afundari dau dovada de rea credinta si nu sunt constienti de importanta actului Botezului, care este momentul oficial al intrarii pruncului in comunitatea activa a Bisericii, prima treapta a drumului catre Imparatia lui Dumnezeu.

Au mai randuit Parintii sa se faca Botezul prin tripla afundare pentru ca Cel Care ne-a eliberat din robia pacatului si ne-a adus in calitatea de fii ai lui Dumnezeu dupa har, Domnul nostru Iisus Hristos a patimit pentru noi oamenii si pentru a noastra mantuire, s-a ingropat si a inviat a treia zi din mormant daruind viata intregului neam omenesc. De aceea, copilul este afundat de trei ori, in amintirea mortii si invierii Domnului, adica a celor trei zile petrecute de Domnul in mormant si in amintirea Invierii Sale, care sunt o imagine a mortii noastre fata de pacat si a invierii catre o noua viata plina de sfintenie, asa cum explica Sfantul Apostol Pavel: „Deci ne-am ingropat cu El, in moarte, prin botez, pentru ca, precum Hristos a inviat din morti, prin slava Tatalui, asa sa umblam si noi intru innoirea vietii.” (Romani, 6,4)

Un Botez valid, cu efecte duhovnicesti sigure este numai acela in care se tine cont de cele doua aspecte mentionate mai sus: botezarea prin tripla afundare in apa si prin chemarea numelui Sfintei Treimi. Asa a fost dintotdeauna, chiar atunci cand nu era generalizat botezul copiilor si se botezau numai adultii. Pentru ei erau locuri special amenajate in bisericile mari, numite baptisterii, unde intrau si erau botezati de preoti prin afundare. Orice alt ritual aparut de-a lungul timpului reprezinta o incalcare a practicii adevarate a Bisericii primare si lipseste pe cel botezat de sfintenie.

Din pacate, au fost cazuri de crestini ortodocsi care s-au speriat ca pruncii lor ar putea muri innecati in cristelnita si si-au botezat copiii in alta credinta, pe motiv ca acolo este un ritual mai delicat, in care copilul nu mai este afundat, ci doar stropit. Trebuie retinut ca Botezul nu omoara copii, ci omoara pacatele si nu botezam pruncii din superstitie sau din dorinta de a fi in rand cu lumea, ci pentru a-i scoate de sub lucrarea diavolului spre viata de nestricaciune, bucurandu-i cu marele dar de a trai nu ca robi, ci ca fii ai lui Dumnezeu. Cel care se sperie de botezul prin afundare da dovada de lipsa de credinta, se inseala pe sine si lipseste propriul copil de sfintenie, transformand actul botezului intr-un simplu ceremonial fara efecte ontologice, de transformare si innoire a vietii. Ferindu-se sa nu le fie omorat trupul, apeleaza la gesturi extreme care omoara sufletul.

Sfantul Simeon al Tesalonicului, explica in cartile sale de invatatura cum se face corect un botez: „. apucandu-l arhiereul sau preotul pe dansul de cap, intru care lucreaza toate simtirile si mintea care este stapanitoare, si afundandu-l o data in apa zice: Boteaza-se robul lui Dumnezeu (N) in numele Tatalui si indata il ridica, apoi il afunda iarasi zicand: si al Fiului, si iarasi il ridica, si a treia oara, afundandu-l, zice: si al Sfantului Duh. Si intr-acelasi chip il ridica pe el, fiind atunci desavarsit cu Sfantul Botez, impreuna si prin Sfanta Treime zidindu-l a doua oara si desavarsindu-l, si cate trei Ipostasurile intr-o Dumnezeire propovaduindu-Le, rostind numele care arata unirea unei singure Dumnezeiri, al Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh, care este marturisirea a celor trei dumnezeiesti nedespartite si neamestecate Persoane. Iar impreuna prin trei afundari si trei ridicari aratand cea de trei zile ingropare si inviere a Celui ce S-a rastignit cu trupul pentru noi si a inviat.”

Pentru un botez desavarsit trebuie sa se aiba in vedere concomitent doua lucruri: sa se faca prin intreita afundare in amintirea mortii si invierii Domnului si sa fie pomenite de fiecare data Persoanele nedespartite ale Sfintei Treimi. Alt ritual, cum este cel al catolicilor, care desparte cele doua aspecte, sterge din sfintenia ce trebuie adusa noului botezat, dupa cum ne invata canonistii: „Stropirea apusenilor lipsita fiind de afundari si de scoateri, prin urmare este lipsita si de inchipuirea Mortii celei de trei zile si de trei nopti si a Ingroparii, si a Invierii Domnului. Iar daca de acestea, aratat este si marturisit, ca este lipsita si de tot Darul, si sfintenia, si lasarea pacatelor. Iar de se impotrivesc Latinii zicand, ca stropirea lor prin cele trei chemari ale Sfintei Treimi este datatoare de sfintenie si de Dar, invata-se, ca Botezul nu se savarseste prin singure chemarile cele ale Sfintei Treimi, ci are trebuinta neaparat de inchipuirea Mortii, si a Ingroparii, si a Invierii Domnului. Ca nici singura Credinta cea in Treime mantuieste pe cel ce se Boteaza, ci impreuna cu dansa de nevoie este si credinta cea intru Moartea lui Hristos, si asa prin amandoua intru aceasta in mantuire si in fericire.”

In urma celor spuse mai sus, se cere o mai buna cunoastere a invataturii de credinta si o mai mare atentia in receptarea mesajelor venite prin mijloacele modern de comunicare. Cine cunoaste invatatura Bisercii de care apartine, stie sa discearna apoi informatiile si sa aleaga ceea ce este folositor sufletului. Cine nu conoaste nici macar minimum din invatatura lasata de Hristos devine o prada sigura si este predispus sa-si vanda sufletul si sa piarda viata vesnica in urma unei stiri tendentioase de doua minute.

In privinta Tainei Sfantului Botez, trebuie sa stim ca ea a fost randuita chiar de Domnul nostru Iisus Hristos pentru eliberarea omului din robia pacatului si integrarea lui intr-o noua ordine, adica renasterea spirituala spre sfintenie prin lucrarea Duhului Sfant.

Dupa randuielile de veacuri ale Bisericii, Botezul valid se face numai prin afundare de trei ori in apa sfintita, cu rostirea numelui Sfintei Treimi si in amintirea Mortii si Invierii Domnului, ca o dovada ca noul botezat este scos de Hristos din moartea pacatului si intarit prin Duhul Sfant spre o viata noua, facandu-l vas ales al lui Dumnezeu.

Nu trebuie sa ne temem ca va pati ceva copilul la botez, nici ca-l vom pierde in urma botezului, nici sa ne ingrijoram ca se va ineca, pentru ca toate acestea sunt ispite de la diavol, care lupta sa ne ia credinta din suflet si sa nu beneficieze alesii lui Hristos de toata maretia si sfintenia venita in dar de la Dumnezeu prin botez. Dumnezeu este Cel Care da viata pruncilor si El nu o va lua celor care se dedica Lui prin actul vazut al Botezului, ci mai mult le va adauga har peste har ca sa creasca in sfintenie.

Este de inteles grija parintilor pentru copii, dar atunci cand grija devine exagerare si cand cer in mod special ca preotii sa se abata de la randuiala pentru a “proteja” copilul, parintii nu dovedesc altceva decat imaturitate spirituala, lipsa de credinta si pacatuiesc impotriva purtarii de grija a lui Dumnezeu fata de pruncul caruia i-a dat viata. Disperarea si teama de un eventual incident sunt imaginea faptului ca ne punem mai mult nadejdea in fortele noastre si excludem pronia lui Dumnezeu.

De mare folos ar fi oamenilor sa-si ia in serios rolul de crestini, atat ca parinti cat si ca nasi. Sa fie constienti ca din dragostea lui Dumnezeu avem viata si sa ne incredintam purtarii Sale de grija, stiind ca acolo unde dragostea absoluta lucreaza, necazul se tine departe. In loc de a pune conditii si de a da sugestii sfintitilor slujitori, mai de folos ar fi parintilor si nasilor sa stie macar normele elementare ale credintei ortodoxe si sa se preocupe inainte de imbracaminte pentru copil si de organizarea mesei, de invatarea Crezului, temelia unei vieti construita pe credinta in Dumnezeu. Atunci cand facem parte dintr-o religie, acest lucru ne umple de responsabilitate. Avem beneficii, dar ne lovim si de unele exigente, pe care daca nu le intelegem si nu le stapanim foarte bine, cadem usor in pacat.

Suntem foarte usor influentati de stirile de la televizor si ne-am obisnuit sa marturisim ca Biserica Ortodoxa a ramas in urma fata de mersul societatii si are inca practici invechite. Cine si-a format idea aceasta inseamna ca singura lui sursa de informare este televizorul, iar daca suntem catehizati numai de televizor, cu siguranta diavolii sunt in sarbatoare ca au castigat multe suflete. Nimeni din Biserica nu priveste lucrurile fara a le trece prin filtrul gandirii. Atunci cand sunt situatii deosebite, exista o cale de mijloc si se alege cea mai potrivita varianta. De exemplu, pentru un copil cu probleme de sanatate, caruia afundatul in apa i-ar provoca o anume boala, se poate face un pogoramant si sa fie botezat prin turnarea apei pe cap, insa aceste cazuri sunt foarte rare. De preferat este sa respectam randuiala stabilita de sfinti si atunci orice boala si orice neputinta trupeasca si sufleteasca se va vindeca. In fata tuturor provocarilor vremii sa ne inarmam cu credinta si sa cautam ce este mai bun pentru noi, nu in lucrurile trecatoare, ci in lucrurile care ne pregatesc pentru Imparatia lui Dumnezeu.

Sebastian Marin

.

Despre autor

Sebastian Marin Sebastian Marin

Colaborator
19 articole postate
Publica din 08 Septembrie 2009

11 Aprilie 2014

Vizualizari: 1373

Voteaza:

Botezul intre brutalitate si delicatete 5.00 / 5 din 1 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE