Ce minciuni mai spunem azi?

Ce minciuni mai spunem azi? Mareste imaginea.

Sa ne facem un obicei bun, in fiecare seara sa numaram minciunile pe care le spunem in fiecare zi. Le numaram pe degete ca in scoala: cate la mama si la tata, cate la seful, cate la profesor, cate prietenilor si inca cate si cate partenerului de viata? Acum sa adaugam si minciunile prin omisiune si minciunile pe care ni le spunem singuri. Cate s-au adunat? Si unde se mai gaseste sufletul nostru, in toata aceasta aritmetica?

Vedem de multe ori minciunile, capacitatea de a ne ascunde de adevar, ca pe o abilitate care ne salveaza de multe situatii ne placute. Vrem sa aratam lumii o alta fata a noastra, mai buna decat este de fapt, si atunci mintim. Nu vrem sa ne recunoastem greselile, si atunci mintim. Vrem sa obtinem cat mai mult, si atunci mintim.

Uitam insa ca ceea ce castigam prin minciuna pierdem prin amputarea unei parti a sinelui. In minciuni ne pierdem pe noi, iar "comorile castigate cu o limba mincinoasa sunt o desertaciune care fuge, si ele duc la moarte." (Proverbele 21:6)

Minciuna nu este spusa fata de altii sau fata de Dumnezeu, ci este minciuna pe care ne-o spunem singuri: aceea ca suntem destul de buni incat sa fim primiti cu bratele deschise oriunde am merge, caci peste tot vom fi primiti cu bratele deschise oriunde mergem. Pentru ca intr-adevar, un om care nu vorbeste adevarul, care infrumuseteaza, care impodobeste povestea cat sa placa tuturor nu va deranja niciodata pe nimeni. Cea mai mare nenorocire care se poate intampla unui mincinos este sa fie prins cu minciuna.

Consecintele neadevarului nu aduc numai nefericirea aduca celor dragi si pierderea credibilitatii, ne aduc si intuneric in suflet. "Dumnezeu este lumina si in El nu este intuneric" (1 Ioan 1,5). De aceea, cum poate cineva spera sa cunoasca viata vesnica si fericirea prin minciuna?

In psalmi aflam ca "sase lucruri uraste Domnul, si chiar sapte Ii sunt urate: ochii trufasi, limba mincinoasa, mainile care varsa sange nevinovat, inima care urzeste planuri nelegiuite, picioarele care alearga repede la rau, martorul mincinos, care spune minciuni, si cel ce starneste certuri intre frati". (Proverbele 6:16-19) Tot psalmii ne arata ca minciuna nu are loc in viata celor care au credinta: "Cel ce se deda la inselaciune nu va locui in casa mea; cel ce spune minciuni nu va sta inaintea mea".(Psalmii 101:7)

Sa nu ne mintim niciodata singuri: la fel cum gura ne spune minciuni, la fel sufletul ne este innegrit si confuz, si nu poate razbi la lumina. Iar lumina este cea care ne aduce si oamenii iubiti langa noi, ci nu intunericul. "Daca umblam in lumina, dupa cum El Insusi este in lumina, avem partasie unii cu altii; si sangele lui Isus Cristos, Fiul Lui, ne curateste de orice nelegiuire" (1 Ioan 1,7).

"Veti cunoaste adevarul si adevarul va va face liberi" (Ioan 8,32).

Livia Popescu

Despre autor

Livia Popescu Livia Popescu

Senior editor
33 articole postate
Publica din 01 Ianuarie 2010

03 August 2012

Vizualizari: 1702

Voteaza:

Ce minciuni mai spunem azi? 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE