Comoara din aluviune

Comoara din aluviune Mareste imaginea.

S-a hotarat sa-si faca ordine in ganduri si amintiri, pentru a se pregati sa mearga la spovedanie. Pentru a-si aminti, a notat pe hartie, care a fost sau mai este inca atitudinea fata de parinti, copiii si fratii sai; daca i-a iubit, urat sau dispretuit; daca i-a îndepartat de la inima sa prin nebagare de seama sau daca i-a neglijat voit; apoi daca i-a iubit sau s-a atasat de ei mai mult decat orice pe lume, punandu-l pe Dumnezeu pe planul al doilea. S-a hotarat sa faca aceeasi analiza in ceea ce privea relatia sa cu colegii de serviciu, cu sefii sau subalternii sai, atat din prezent, cat si din trecut.

A notat totul si despre relatia sa cu vecinii, cu oficialitatile, despre relatiile lui in societate, pe strada, in trafic sau ajuns la destinatie, la prieteni sau fiind in misiune. A pus pe noptiera hartia si pixul, s-a ghemuit in pat cu gandul de a continua a doua zi, si a adormit, incepand sa viseze.

Se facea ca avea o casa pe un vad colmatat de aluviuni uscate si crapate din cauza secetei. Era pe inserate si soarele mai lumina inca de dupa dealul care parea rece si de un gri murdar. Un vecin i-a aratat o casa din umbra dealului ce iesea in evidenta printr-o lumina proprie, discreta. Prin usa deschisa se percepea miscare si parea ca cineva locuieste acolo. Nu mai zarise de mult acea casa, din cauza vartejurilor de praf care se starneau in vale. Se lipi de unul din copacii uscati din preajma casei si zari un lampas, pus pe masa, chiar in fata usii deschise. S-a hotarat sa-i faca o vizita batranului care locuia in acea casa, pe malul opus al lacului. S-a dus insa singur, vecinul ramanand sa pazeasca locuinta. L-a gasit pe batran in holul casei, de parca l-ar fi asteptat, si i-a spus ca s-a hotarat sa curete albia raului si a lacului colmatat si secat si sa gasească izvorul ce alimenta valea si lacul cu mult timp in urma. Va incepe de a doua zi, cand va aduce agregate de excavat si buldozere, ca sa poata sapa in adancime. Batranul i-a spus ca pe fundul lacului se afla o comoara, foarte pretioasa pentru el, atentionandu-l ca arheologii nu lucreaza cu buldozerul si nici macar cu harletul. Trebuia sa vina echipat cu spatula, bisturiu, pensula sau perie de haine si cu faras si sa inceapa treaba chiar de acum, din seara aceasta. S-a intors acasa dezamagit, cu gandul la colosala muncă la care se angajase si i-a povestit vecinului ce a discutat cu batranul. Acesta, in loc sa-l consoleze, l-a mustrat, ca un frate mai mare si l-a indemnat sa treaca la treaba, pentru ca il va ajuta. Au luat un sac de panza tare, o traistută cu ustensilele necesare si s-au apucat de lucru, chiar din fata casei lui. Inaintau in genunchi, cercetau totul cu migala, decupau si scormoneau, luau pamantul cu farasul si incarcau sacul. Vecinul il ajuta la caratul lutului si ii aducea la cunostinta stadiul in care se afla lucrarea. Intr-un tarziu, ii spuse ca platoul de aluviuni al lacului colmatat, a devenit un adevarat santier arheologic. El era insa preocupat si nu mai avea notiunea timpului cu care se contopise.

Dinspre casa batranului auzi o voce care spunea:

- Decupeaza cu spatula si curata cu pensula fiecare locusor care-ti trimite vreo senzatie deosebita, rece sau calda, ca un fior ori ca un curent diafan, despre care crezi ca a mai trecut prin tine si nu incerca sa-l ignori. Scoate incet fiecare element sau fir de energie care te-ar duce la comoara. Intoarce-te din drum ori de cate ori trebuie si fii sigur de sapatura ta!

La un moment dat, a gasit niste vase de portelan. A decupat cu grija lutul din jurul lor si le-a eliberat, unul cate unul. Apoi a gasit niste amfore mici, sigilate cu dop cerat. Le-a sters de praf si le-a asezat într-un cos de nuiele, adus intre timp de vecinul sau. Cercetandu-le, a constatat ca este un serviciu de boluri si cesti cu farfurioare si cateva mici amfore, asemanatoare vaselor imparatesti de portelan, in care se serveau delicatese in antichitatea chineză. A rupt ceara din jurul dopului de ceramica fina al unei amfore si a desfacut-o. L-a invaluit un parfum din esente tari, provocandu-i o stare de euforie, care i-a strabatut toate fibrele trupului. Cand se linisti, o stare de beatitudine il smulse din trup si se inalta in zbor catre soarele orbitor care isi imcepea rasaritul.

S-a trezit uimit de alegoria scoaterii la lumina a comorii, pe care o asemui cu lucrul migalos la recapitularea amintirilor si la spovedania la preot care inlesneste indepartarea murdariei acumulate in suflet. S-a hotarat sa continue lucrul la memorarea amintirilor care i-au creat blocaje si neplaceri si sa se spovedeasca la preot.

Urzica Gheorghe

Despre autor

Gheorghe Urzica Gheorghe Urzica

Colaborator
4 articole postate
Publica din 07 Decembrie 2010

01 August 2012

Vizualizari: 619

Voteaza:

Comoara din aluviune 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE