Cum au devenit Bucurestii, Bucuresti

Cum au devenit Bucurestii, Bucuresti Mareste imaginea.

E greu, atunci cand vorbim despre un oras sa ii legam categoric inceputurile de numele unui singur om. Sigur, exceptiile exista si ele sunt spectaculoase. Cartagina a fost intemeiata de mitica regina Didona; rivala ei Roma, Cetatea Eterna, isi datoreaza fondarea fiului Lupoaicei, Romulus; fara Petru cel Mare nu ar fi existat nici Sankt-Petersburg, iar mai inspre zilele noastre, in anii '50-'60 ai veacului trecut arhitectul Oscar Niemayer poate revendica cu indreptatire titlul de ctitor al Brasiliei, capitala tarii sambei si cafelei.

Bucurestii Vechi

In ceea ce priveste Bucurestii, cinstea ce revine intemeietorului lor pare a fi impartita intre Bucur Ciobanul, candidatul traditiei si legendei, si controversatul Tepes, omul primului document cunoscut care atesta existenta capitalei noastre, la 20 septembrie 1459.

Legenda lui Bucur Ciobanul si a Dambovitei - scurt istoric al Bucurestilor !

Fireste legenda e mult mai atragatoare, iar dintre numeroasele sale variante cea mai emotionanta ramane povestea de dragoste dintre tanarul pastor Bucur si frumoasa Dambovita, fiica unui sarac taietor de lemne. Iubirea lor pusa la incercare de catre duhul cel bun al muntelui Papusa va rezista, iar cei doi indragostiti isi vor intemeia caminul fericirii intr-o luminoasa poiana din mijlocul Codrului Vlasiei, viitorul Bucuresti.

Bucurestii Vechi

In realitate cercetarea istorica, si in principal cea arheologica, ne ofera si alte unghiuri de abordare a problemei originii Bucurestilor. Sapaturile de la Curtea Veche, desfasurate in deceniul al saptelea al secolului trecut, sub competenta si pasionata conducere a domnului profesor Panait I. Panait, au scos la iveala vestigiile unei cetati, probabil prima, databila inca din a doua jumatate a veacului al XIV-lea.

Atunci se nasc Bucurestii si in jurul acelei prime fortificatii vor fi ctitorite rand pe rand Curtea Domneasca, Biserica lui Mircea Ciobanul, ulitele negustorilor si meseriasilor, intr-un cuvant, orasul politic si comercial. Urbea s-a dezvoltat treptat-treptat, coaguland in jurul vechiului centru istoric satele aflate imprejur (peste 60).

Dambovita a fost un liant al asezarii, iar capitala si-a cautat dimensiunile naturale extinzandu-se mai cu seama spre nord, in zona lacurilor. Amintirea vechilor sate se pastreaza si astazi in memoria bucuresteanului caruia denumiri ca Floreasca, Militari, Balta Alba, Crangasi sau Pantelimon ii sunt familiare ca zone componente ale Capitalei.

Bucurestii Vechi

Capitala a oscilat timp de doua veacuri intre Bucuresti si Targoviste, fiecare domnitor stabilindu-si resedinta de baza intr-unul dintre cele doua orase in functie de considerente strategice, politice sau pur si simplu personale.

De abia in anul 1659 voievodul Constantin Serban alege definitiv Bucurestii drept capitala a Tarii Romanesti, urmasii conformandu-se deciziei sale. Inceputurile organizarii sale administrative, evident mai vechi decat primul document (1563), care atesta existenta unui anume Necula a lui Bobanea, judet (primar) si a unor pargari (consilieri), ne releva similitudini cu formulele de conducere urbana din Occidentul medieval.

Aceasta forma de autonomie oraseneasca va dura pana in timpul Sfantului Constantin Brancoveanu (1688-1714) cand este desfiintata, reprezentantul voievodului, marele aga devenind practic edilul-sef al Capitalei.

Bucurestii Vechi

De abia Regulamentul Organic (1831) si mai tarziu Legea Comunala (1864) vor statua un consiliu orasenesc ales care la randul lui va numi un primar dintre membrii sai. Notabili ca activitate edilitara au ramas in memoria colectiva a bucurestenilor un Pache Protopopescu (1888-1891), cel caruia ii datoram realizarea axei est-vest a capitalei (Bd. Elisabeta - Carol I - Ferdinand) si Dem. I. Dobrescu (1929-1934) care a intreprins vasta si anevoiasa operatiune de asanare si amenajare a lacurilor din nordul orasului.

Si pentru a ne da seama de ineficienta cronica a administratiei bucurestene, vom enumera cateva din punctele programului pe care si-l propunea Pache Protopopescu sa-l realizeze in timpul mandatului sau: eliminarea coruptiei din primarie, starpirea cainilor fara stapan, iluminatul public si pietruirea strazilor. Credem ca orice comentariu este de prisos.

Oricum, Bucurestii apar calatorilor straini de la inceputul veacului al XIX-lea ca un oras frumos din departare, inecat in verdeata, cu multe lacasuri religioase, dar si cu ulitele pline de praf vara si de noroi toamna, cu case mici si insalubre, deci cu un deficit cronic de igiena, ordine si organizare urbanistica.

Bucurestii Vechi

Dezastrele care au lovit Capitala: inundatii, cutremure, incendii, epidemii, razboaie, nu au contribuit nici la continuitatea unor eforturi edilitare si asa precare, nici la atasamentul locuitorilor fata de o urbe atat de napastuita de soarta.

A doua jumatate a secolului al XIX-lea aduce dupa sine transformarea Bucurestilor dintr-un oras pe jumatate rural, si in orice caz de factura orientala, intr-unul european cu edificii impunatoare (Palatul Postelor, C.E.C-ul, Palatul de Justitie, Ministerul Agriculturii, Ateneul, Palatul Regal, Palatul Sturdza), cu utilitati (pavarea strazilor 1860, transportul public 1872, canalizarea Dambovitei 1878-1883, aprovizionarea cu apa 1889, iluminatul electric 1882, reteaua telefonica 1890) racordate la exigentele europene, fapt valabil cel putin pentru zona centrala a Capitalei.

Asemanarea cu Orasul Luminilor, nemurita in celebra sintagma „a Micului Paris" ramane, pastrand proportiile, evidenta mai cu seama in plan cultural, comportamental si ambiental, desi si acestea ating practic o minoritate - desigur influenta politic si intelectual - a populatiei Bucurestilor.

Vechiul Bucuresti

Devenit capitala Romaniei Mari, Bucurestiul primeste un insemnat aflux de oameni veniti din toate colturile tarii, atrasi de oportunitatile oferite de o metropola in continua expansiune. In consecinta, populatia creste de la 380.000, in 1918, la aproape 600.000, in 1929, pentru ca 10 ani mai tarziu sa ajunga la 800.000.

Sunt integrate orasului cartiere noi precum Vatra Luminoasa, Militari, Balta Alba, Bucurestii Noi, Colentina sau Floreasca. Componenta industriala a Capitalei se dezvolta si ea, Malaxa, Ford, Laromet, Adesgo fiind doar cateva dintre intreprinderile nou-aparute care din punct de vedere social adauga Bucurestiului o importanta pondere muncitoreasca.

Se traseaza bulevarde, se ridica blocuri, ce-i drept putine la numar, dar unele reprezentative pentru arhitectura bucuresteana, si nu numai (Palatul Telefoanelor, Carlton-ul, ulterior Wilson, Scala, Aro, etc). Viata culturala si politica a orasului ramane insa legata de vechiul Sarindar si de Calea Victoriei, de cafenelele literaro-jurnalistice ale vremii, Otetelesanu si Capsa, dar si de noile restaurante, Cina si Mon Jardin.

Vechiul Bucuresti

Orasul este viu, dinamic, aristocratic si vulgar in acelasi timp cu edificii avantgardiste, dar si cu mii de casute de mahala, unele frumoase, invesmantate in zorele si cu muscate in ferestre, dar si multe altele insalubre, locuite de oameni saraci, lipsiti de orice perspective, ce-si cheltuiau putinii lor bani in sutele de carciumi si bodegi ale Bucurestiului. Amestecul de vechi si nou, de Balcani si Occident, de traditionalism si modernitate confera Capitalei un farmec aparte sesizat de straini, dar putin prizat de locuitorii sai.

Astazi Bucurestiul interbelic ne apare ca un paradis pierdut, dar aceasta perceptie pare a fi doar proiectia ideala a urmasilor asupra unui oras care nu a existat niciodata. Sta in firea romanului ca in absenta unui prezent sigur si prosper si a unui viitor cat de cat promitator sa faca recurs la valorile unui trecut mereu idealizat, alibi perfect pentru neimplinirile contemporane.

Bucurestiul merita sa fie iubit pentru ceea ce a fost in realitate, pentru ceea ce este, avand insa mereu constiinta faptului ca in ultima instanta oamenii dau personalitate si caracter orasului in care traiesc.

Dan Falcan

12 Noiembrie 2009

Vizualizari: 5951

Voteaza:

Cum au devenit Bucurestii, Bucuresti 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE