Cuvant de folos al Sfantului Efrem Sirul

Cuvant de folos al Sfantului Efrem Sirul Mareste imaginea.

Zis-a un oarecare dintre Sfinti: "Cugeta cele bune,ca sa nu cugeti cele rele,fiindca mintea nu sufera sa fie fara de lucru". Sa dam,deci,mintii noastre,cugetarea cuvintelor lui Dumnezeu,in rugaciuni si la intelegerea celor bune.Ca desarta cugetare,odrasleste lucruri ale desartaciunii,iar cugetarea buna,da rod bun. Sa avem in minte si aceasta; multi tirani au stapanit tari si cetati si lauda lor s-a stins si s-a facut ca si cum n-ar mai fi fost.Cati imparati,imparatind peste multe neamuri,si nu si-au ridicat statui si stalpi,gandind ca prin acestea,vor fi pomeniti dupa iesirea lor din viata.Si,dupa dansii,au venit altii si au spart statuile lor,au sfaramat semnele lor si,stergand vechile imagini,chipul lor l-au zugravit.Dar si lucrurile lor,de altii au fost stricate.Iar altii,morminte stralucite si-au pregatit,parandu-li-se ca,prin aceasta,isi intaresc nume vesnic,zugravindu-si deasupra mormatului chipul lor.A venit insa,alt neam,s-a dat ocarmuirea sub stapanirea altora,si acestia,voind a curati mormintele dupa cuviinta,au mutat oasele lor,ca pe niste pietricele.Si la ce le-a folosit lor sicriul cel de mult pret,cel in chipul piramidelor? Deci,toate lucrurile desertaciunii,intru nimic s-au prefacut.Iar cu cei ce se imbogatesc in Dumnezeu si s-au slavit intru Dansul,nu se intampla asa,pentru ca viata vesnica si-au pregatit si slava neincetata.Ca toate vor trece,cand va voi Ziditorul,iar slava Sfintilor,nu va avea sfarsit.

Deci, sa ne sarguim a face roade de pocainta,ca,neramanand afara de bucuria aceea,sa nu fim trimisi in pamant intunecat,in pamantul intunericului celui vesnic.Intra daca vrei, in camara ta si inchide usile,astupa inca si ferestrele si stai inlauntru si vei vedea ce fel de chinuire are intunericul,macar ca nu suferi nici o durere,si macar ca este in puterea ta sa deschizi,cand vei voi,si sa iesi.Deci,cu cat mai nesuferita va fi durerea in intunericul cel mai dinafara,unde este plansul si scrasnirea dintilor? Uita-te inlauntrul hornului tau,celui plin de funingine si ridica-ti ochii tai la rasaritul soarelui si vezi deosebirea si fugi de lucrurile intunericului.Rautatea este intuneric,iar fapta buna lumina.Rautatea savarsita,innegreste lucratorul ei,iar fapta buna,infaptuindu-se,straluciti ii face pe cei ce o savarsesc.

Nu socoti,iubite,ca numai tu singur te necajesti, mai mult decat toti,pentru ca tot capul in durere se afla si toata inima in necaz.Ca,precum nu este cu putinta sa scape cineva de aer,pe pamant fiind,asa, cu neputinta este omului sa nu fie ispitit de dureri si necazuri,in viata fiind.Cei care,in jurul celor pamantesti,isi aduc viata si se zbuciuma,acestia,in aceasta lume,se vor si necaji,precum si cei ce alearga dupa cele duhovnicesti si cu cele duhovnicesti se ostenesc,acestia fericiti vor fi,ca mult este rodul lor in Domnul.Ai rabdare desavarsita in tot lucrul la care ai fost chemat.Intareste-ti ancorele si funiile,ca nu,cate putin,corabioara ta sa fie impinsa in noian,la adanc,ca patania ta te va invata de cata pace te impartaseai,cand erai la liman.Lumea se aseamana cu adancul marii,iar limanul cu viata pustniceasca.Nu iubi a umbla.Si ca sa zic si aceasta,dupa ce inconjuram toata lumea,la urma,oare nu chilia ne asteapta pe noi,de vom voi a ne mantui?Si,daca in viata de obste nu ne impacam,iar pustnicia nu ne linistim,apoi unde va fi lacasul nostru?

Deci,sa nu fim nepurtatori de grija,urand osteneala.Daca robi suntem Mantuitorului nostru Dumnezeu,sa nu ne rusinam de lantul necazurilor,ci,cu bucurie sa-i rabdam,asteptand venirea Lui cea din ceruri,ca pe noi sa ne numere impreuna cu ceata Sfintilor.Ca,cei ce s-au impartasit de patimile Lui,partasi vor si mangaierii.

Deci,sa ne castigam durerea de buna voie si rabdare aleasa,de noi insine,pentru frica lui Dumnezeu.Si sa nu fugim de rabdare,de smerita cugetare,de infranare,de impreuna-patimire.Si zic,impreuna-patimire,nu ca sa ajuti aproapelui,spre rautate,ci ca sa ajuti aproapelui la cele duhovnicesti,sa ai,adica,umilinta si lacrimi.Si,chiar de nu este de fata lacrima cea vazuta,sa petreci in sfaramarea inimii,fiindca si in lacrimi este deosebire.Fericit este cel ce vede,ca intr-o oglinda,pe Domnul in sufletul sau si isi varsa inima sa cu plangere,inaintea bunatatii Lui,ca rugaciunea Lui se va auzi.

Iti incredintez tie si o alta arvuna,in Domnul,ca unui om al lui Dumnezeu,care vrei sa te mantuiesti:cand te ridici de la masa cinei,nu inconjura chiliile,ci linisteste-te in chilia ta,ca,pe multi a amagit diavolul,cu vinul.Drept aceea,ridicandu-te de la mangaiere,daca te vei duce in alta chilie,este semn ca nu ai frica de Dumnezeu si te razvratesti.Ca,din acest fel de sederi impreuna,se pricinuiesc caderile sufletelor,mai ales,cand se linisteste toiagul proistosului.Ca,din cei ce nu voiesc sa-si infraneze mintea lor,din dumnezeiasca frica,au trebuinta de frica omeneasca,ca, prin aceasta,sa se departeze de cele nefolositoare,precum robul se intelepteste,prin asprimea stapanului.

Deci,ia aminte la tine insuti si nu defaima;ca,filozofand in van,nici altuia nu vei fi folositor,nici tie insuti.De ai invatat,pe de rost,toata dumnezeiasca Scriptura,cauta ca nu cumva,sa se inalte gandul in tine,pentru aceasta,ca toata Scriptura,cea de Dumnezeu insuflata,invata smerita cugetare.Iar cel ce cugeta sau faptuieste cele potrivnice celor ce a invatat,acela s-a facut pe sine calcator de lege.Daca duhul mandriei,sau al iubirii de stapanire,sau al bogatiei,te-ar supara pe tine,sa nu te lasi furat de ele,ci,si mai mult,sa stai vitejeste impotriva razboiului viclean al duhului inselator.Gandeste-te si la zidirile cele de demult si la chipurile cele invechite,la stalpii cei cu totul mancati de rugina si sa-ti aduci aminte,in gand,si sa te intrebi,unde sunt cei ce le-au zidit si mesterii, care le-au lucrat pe acestea,si sarguieste-te a placea lui Dumnezeu,ca sa te invrednicesti de Cereasca Imparatie.Pentru ca "tot trupul este ca iarba si toata slava lui,ca floarea ierbii"(I Petru 1,24).Ce lucru este mai mare si mai slavit decat Imparatia? Pe aceasta,ce-i ce au dorit-o,au aflat-o,marind pe Imparatul Cerurilor si Domnul pamantului lui intreg.Caruia se cuvine lauda,slava si imparatia in vecii vecilor!Amin.

Georgiana Daniela Barbu

Despre autor

Georgiana Daniela Barbu sora crestina Georgiana Daniela Barbu

Colaborator
3 articole postate
Publica din 12 Septembrie 2010

Pe aceeaşi temă

28 Ianuarie 2015

Vizualizari: 975

Voteaza:

Cuvant de folos al Sfantului Efrem Sirul 0 / 5 din 0 voturi.

Cuvinte cheie:

sfantul efrem sirul

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

RETELE SOCIALE