Dialog cu Imparatul Solomon

Dialog cu Imparatul Solomon Mareste imaginea.

Imparate, venim de departe, mai de departe decat regina din Seba, mai departe decat magii Rasaritului, am parcurs acest drum inapoi, catre inaltimea voastra, pentru a discuta despre una din afirmatiile care obsedeaza omenirea si astazi. Ati spus, odata, demult: "O, desertaciune a desertaciunilor si totul e desertaciune."

In ce conditii, in urma caror tristeti sufletesti, care te-au cutremurat asa de tare ai ajuns la acest adevar de nestramutat ? De ce tocmai tu umbresti cu aceste cuvinte intreaga arhitectura a frumusetii ? Ce dureri au stins luminile nadejdii tale ca sa prabusesti orice inaltare in tarana? "Totul e desertaciune, totul e desertaciune" - leit-motiv preluat de lume si adus pana in zilele noastre ca o presimtire apocaliptica.

Cum, imparate, si toate frumoasele tale regine au fost desertaciune? Nici cea mai frumoasa si cea mai iubita de tine n-a fost nedesertaciune? Si frumoasul tau templu, care parea sa dainuie o vesnicie! Te-ai gandit vreodata ca acolo fariseii se vor ocupa de negot si de intrigi? Poate viziunea gloriei lui in tarana te-a facut sa spui "totul este desertaciune".

N-ai domnit tu in Ierusalim ? N-a fost Ierusalimul ca si copilul tau ? Privindu-l de pe tronul tau, in toata maretia lui, cum ai putut sa spui ca totul este desertaciune? Intrevedeai zidurile si portile lui daramate de barbari? N-ai presimtit tu pe Ezra si pe Neemia, rezidindu-l? N-ai vazut tu oglindirea lui in simbolul ceresc al cetatii, de slava coborata pe Muntele Maslinilor, in ziua innoirii tuturor lucrurilor?

Dupa ce ai inaltat acest maret edificiu, ca si altele, ridici mana si scrii pe frontispiciul lor: "Totul e desertaciune."

Imparate, ne-am gandit si noi, incercand sa-ti dam dreptate, oare tot ce este sub soare este desrtaciune? De foarte multe ori ni se pare ca da, de foarte multe ori ni se se pare ca nu. Mai sustii in continuare acelasi lucru?

Poate, in ceea ce ai facut tu, ai pus prea multa glorie si prea putina dragoste, idee prea multa si dragoste prea putina, dragoste prea multa si dragoste prea putina. Spune-ne daca gresim, imparate ? Noi am observat ca, acolo unde lipseste dragostea, este prezenta desertaciunea, oricat de mare ar fi lucrarea sa si oricat de mic lucrul facut cu dragoste capata semnuficatii durabile, intra in lumea lucrurilor cosmice se apropie de nemurire.

Cand iubirea face punte de jertfa pentru intoarcera celui ratacit, cand iubirea se face balsam pentru ranille celor multi, cand inima cuiva bate spre intrare in cer si atunci este desertaciune? Se pare imparate ca de pe varful piramidei tale de intelepciune ai privit in jos la marea incurcatura de moment a planetei noastre in stare de pacat si ai uitat de seninul de ordinea si frumusetea de dincolo de nori, asa incat ai facut cea mai dureroasa afirmatie pe care a cunoscut-o istoria... "totul e desertaciune".

Intre timp a venit pe caile Lui, minunat de ceresti, pana la noi, Regele regilor, Iisus, a stat de vorba cu noi, ne- a invatat sa privim de jos in sus si din ce in ce mai inalt, din ce in ce mai frumos, in contrasens desertaciunii, de parca ne-ar spune... "nimic nu este desertaciune".

Iata, un copil intinde un pahar cu apa calatorului insetat. Gestul este mic, dar cat cerul de mare. Ce poate fi mai putin decat un pahar cu apa, dar iata ca nici aceasta nu este desertaciune... atunci... "nimic nu este desertaciune".

Cel mai neinsemnat gest de dragoste sau de ura, de dreptate sau nedreptate, face sa se incline spre intuneric sau lumina cumpana vesniciei numelui fiecaruia dintre noi. Ca pentru o alarma de trezire a constiintei asupra faptelor noastre, pe toate drumurile oamenilor ar trebui sa stea scris: "Nimic nu este desartaciune."

Ce zici, imparate, daca langa orice glorie egoista, care este desertaciune, am pune un sacrificiu din iubire, nevazut, neauzit, nestiut, dar care umple cerul de cantec ? Ce zici, imparate, ca dupa ce am rasfoit Cantarea Cantarilor, am spune ca desertaciunea desertaciunilor este dragostea lipsita de dragoste ?

Iata ca pe cer apare o furtuna de lumina ce scrie "Teme-te de Dumnezeu si pazeste poruncile Lui, aceasta este datoria fiecarui om!" (Prelucrare dupa B.B.)

Vizireanu Fulvia - Felicis

Despre autor

felicis Felicis felicis Felicis

Colaborator
30 articole postate
Publica din 29 Iulie 2010

03 August 2012

Vizualizari: 1343

Voteaza:

Dialog cu Imparatul Solomon 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE