Eroismul – o virtute de valoare absoluta

Eroismul – o virtute de valoare absoluta Mareste imaginea.

Romanii intotdeauna vor sti sa-si apere stramosescul pamant incununat de crestele falnicilor Carpati, pamant care a fost stropit cu sangele scump al miilor de martiri si eroi ce s-au adus jertfa pe altarul Patriei. Traim ca neam roman si crestin, pentru ca eroi ne-am zamislit, prin eroi ne-am aparat glia stramoseasca.

Credinta in viata de dupa moarte a indemnat pe oameni in toate timpurile sa dea trupurilor celor morti o ingrijire deosebita, indepartandu le in locuri ferite, pentru a nu fi pangarite.

Bazat pe credinta in Dumnezeu, "cultul eroilor" se apropie mult de cultul sfintilor, intrucat atat pe eroi cat si pe sfinti, ii cinstim si slavim nu pentru ei, ci pentru maretia si eternitatea ce se descopera si manifesta prin ei.

Profanarea sau pangarirea si violarea mormintelor era socotita de cei vechi ca o mare nelegiuire si se pedepsea cu mare asprime. In primele trei secole ale Bisericii, crestinii fiind persecutati de catre pagani, nu puteau sa si ingroape mortii lor in orase si de aceea ei cautau locuri ferite, in afara oraselor sau in apropierea drumurilor. Dupa incetarea persecutiilor, crestinii au inceput a fi ingropati imprejurul sau chiar in pridvorul Bisericii. Si la noi este obiceiul ca ctitorii sau ziditorii de Biserici sa fie inmormantati chiar in Biserica.

Cinstirea mortilor se intemeiaza pe credinta in nemurirea sufletului. De aceea il gasim si la popoarele pagane dinainte de Hristos. Sub o forma superioara, cultul acesta s a pastrat si in crestinism. Paganii obisnuiau sa puna in mormantul celui mort tot ce ii fusese acestuia drag in viata: mancaruri preferate, cainii, chiar sclavii, pentru ca ei credeau ca mortii se pot folosi de acestea si in viata de dincolo.

Desigur ca aceasta conceptie a fost respinsa de crestinism care aduce o noua lumina asupra vietii viitoare. Viata de dincolo este o viata spirituala, in care sufletul nu are nevoie de nimic material. Acolo, in fata Judecatorului Suprem, doar faptele savarsite pe pamant il mai insotesc pe om; si acestea sunt pentru rasplata sau pentru osanda lui, dupa cum au fost, bune sau rele.

Pentru aceasta, ca sa usureze judecata sufletului celui mort, cei care raman fac parastase, adica pomeni si rugaciuni catre Dumnezeu, pentru a indupleca marea I bunatate sa nu osandeasca pe vecie pe cel plecat dintre noi, daca acesta a facut pacate. Dupa oranduiala veche a Bisericii, se fac parastase si pomeni pentru cei morti, la trei zile dupa moarte, la noua zile, la patruzeci de zile, la un an si in continuare pana la sapte ani.

Stiind ca rugaciunile si pomenile pe care le facem pentru cei adormiti, le aduc mare folos, sa nu uitam pe mortii nostri, ci sa implinim cele randuite de Biserica, pentru odihna sufletelor lor, la timpurile stabilite.

De la cultul restrans, pe care fiecare familie il da mortilor ei, s a ajuns la cultul general al eroilor, pe care tara intreaga il da celor cazuti pe campul de lupta. Desi au fost ani cand “cultul eroilor” a fost aproape uitat, ca sa nu spunem chiar inlaturat, inca un pacat greu al totalitarismului ateu, Sfanta Biserica i a pomenit intotdeauna la fiecare Sfanta Liturghie pe acesti fii buni ai sai si ai tarii, asa cum face si acum si va face pana la sfarsitul veacurilor cand, la iesirea cu Cinstitele Daruri, preotul rosteste si cuvintele: “Pe ostasii romani cazuti pe toate campurile de lupta pentru apararea tarii, reintregirea neamului si slava Sfintei noastre Biserici, Domnul Dumnezeu sa i pomeneasca intru Imparatia Sa”.

Mai mult, in foarte multe Biserici Ortodoxe, eroii din partea locului respectiv sunt trecuti la loc de cinste pe unul din peretii Bisericii, in multe parohii s-au ridicat troite pentru cinstirea lor. Biserica a facut si face acest lucru pentru ca, asa cum potrivit s a spus, “osemintele eroilor sunt pietre de temelie ale Tarii”, casa noastra parinteasca, in care ne a fost randuit sa ne ducem zilele pe acest pamant. Pentru odihna sufletelor ostasilor cazuti in razboi, se roaga toti preotii tuturor bisericilor noastre.

Rugaciunile preotilor sa le insotim cu ale noastre si sa ne rugam pentru: "odihna sufletelor lor, pentru pacea si pentru mantuirea lor". Sa ne rugam, fiindca prin moartea lor, noi avem viata, sa ne rugam pentru ca jertfa lor aduce pace hotarelor si pamanturilor pe care traim. "Ostasii nostri cazuti pe frontul de lupta pentru intregirea si apararea Patriei", cum rosteste preotul in ruga sa, sunt eroii nostri. Ei traiesc peste veacuri mereu, prin viata noastra, traiesc prin pomenirea pe care le o facem totdeauna si prin cinstirea pe care le o dam.

De aceea, in fiecare an, ziua Inaltarii Domnului este inchinata lor, este Ziua Eroilor. Toti trebuie sa ingenunchem in aceasta zi si sa ridicam pentru ei o calda si pioasa rugaciune de recunostinta si slava. In ziua aceasta, mormintele lor sunt impodobite cu flori si coroane. Pentru ca recunostinta noastra sa fie deplina si ei sa fie multumiti, sa nu uitam pe cei dragi ai lor, ramasi in viata. Acestora li se alatura eroii morti in revolutia din decembrie 1989, pentru libertate, demnitate umana si democratie in tara noastra, cat si cei care au murit la datorie, atat in tara cat si in afara granitelor acesteia.

Razboaiele purtate de poporul roman de a lungul istoriei a dus la secerarea de vieti omenesti cata frunza si iarba ale ostasilor, care au murit pentru Patrie. De a lungul si de a latul teritoriului romanesc in munti, prin toate vaile, campiile si vagaunile sunt presarate trupurile acelor care cu pretul sangelui lor au aparat Patria. In scopul descoperirii locurilor cu mormintele celor cazuti pentru patrie, pentru ingrijirea si cinstirea acestora, oameni cu inimi sincere si deschise, cu un adevarat patriotism, au luat initiativa infiintarii de societati.

Astfel, la 19 septembrie 1919 la initiativa Reginei Maria a Romaniei ia fiinta Societatea "Mormintelor eroilor cazuti in razboi", cu sediul central la Bucuresti. Sectiunea Cluj a acestei societati s a infiintat la inceputul lunii martie 1920 la Sediul Corpului 6 Armata, la initiativa si demersurile generalului de divizie Nicolae Petala (presedintele comitetului regional din Cluj).

In anul 1930, modificandu se statutul, societatea s a numit "Cultul Eroilor". Aceasta a fost desfiintata de Regele Carol al II lea in anul 1930, odata cu partidele politice. Societatea "Cultul Eroilor" a fost reinfiintata la initiativa si demersurile generalului de brigada (r) Ilie Ungureanu, in 12 aprilie 1991, pe baza de sentinta judecatoreasca, ca persoana juridica apolitica, neguvernamentala si nonprofit cu sediul la Cluj Napoca.

Societatea organizeaza filiale judetene, municipale, orasenesti si comunale care sa se subordoneze consiliului coordonator si care lucreaza intr o unitate de gandire si actiune. Organizatia “Cultul Eroilor” isi propune descoperirea in tara si in strainatate a locurilor unde exista monumente, morminte, cimitire ale celor cazuti pentru Patrie, de a lungul istoriei noastre fara deosebire de confesiunea religioasa sau origine etnica, ingrijirea si cinstirea mormintelor si cimitirelor eroilor neamului romanesc.

Ar fi de preferat, ca fiecare cetatean al Romaniei, fara deosebire de rang, de confesiune sau origine etnica, sa si aduca contributia la indeplinirea inaltei opere de pietate si recunostinta pentru cei care s au jertfit pentru Patrie, care constituie pentru noi toti si in special pentru tanara generatie adevarate pilde de vitejie, de jertfa pentru libertate si de iubire de neam, de frumoasa educatie morala si patriotica.

Asadar, eroismul, inspirat de ideea crestina si de patriotism este o virtute de valoare absoluta, o jertfa suprema. Prin eroism se scriu pe cartea vesniciei faptele omenesti, prin eroism se realizeaza cel mai pretios tezaur national al unui popor, bogatia lui culturala, spirituala si maretia istoriei sale nationale, prin care traieste si din care se hraneste sufleteste. Cu aceasta zestre un popor intra in marea familie a popoarelor, in istoria lumii.

Odihniti in pace, eroi ai patriei! Mormintele voastre sfintite, cunoscute ori necunoscute, le acopera evlavia, recunostinta si admiratia noastra. Dragostea noastra sa reinvie, ca sa fiti in veci cu noi ca sprijin sufletesc, izvor vesnic de lumina si credinta si pilda de eroism si noblete pentru urmasi.

In veci sa fiti slaviti, eroi ai neamului romanesc!

Doamne ajuta!

Stefan Popa

Despre autor

Stefan Popa Stefan Popa

Senior editor
301 articole postate
Publica din 28 Septembrie 2012

04 Martie 2013

Vizualizari: 1764

Voteaza:

Eroismul – o virtute de valoare absoluta 5.00 / 5 din 1 voturi.

Cuvinte cheie:

eroismul martiriul

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE