Este limbajul bisericesc invechit?

Este limbajul bisericesc invechit? Mareste imaginea.

Nu de putine ori, am avut ocazia sa ascult parerilor unor oameni care se plangeau de faptul ca, in timpul participarii la slujbele oficiate in biserica, sunt supusi unui dublu efort de intelegere. Pe de-o parte acela al lamuririi sensului anumitor cuvinte arhaice, pastrate inca in textul slujbelor bisericesti, iar pe de alta, acela al patrunderii intelesului profund al contextului liturgic in care acestea sunt rostite. Mai in gluma, mai in serios, acestia se temeau de faptul ca vor fi nevoiti sa participe la slujbe, insotiti de dictionarul de arhaisme sau, atunci cand citesc lucrari de teologie, sa consulte dictionarul teologic.

Tot pe acelasi ton le raspund si eu, spunandu-le ca se cuvine sa aducem slava lui Dumnezeu, pentru ca nu suntem nevoiti sa purtam cu noi dictionarul limbii latine, al celei slavone sau al limbii grecesti, deoarece imprejurarile istorice au ingaduit ca poporul nostru sa beneficieze de propria limba liturgica, chiar daca multe cuvinte conform etimologiei, provin din unele ce apartin vechilor limbi amintite mai sus.

Nu putem sa vorbim de istoria limbii romane si nici a literaturii romane, fara a aminti rolul jucat de limbajul liturgic, de cartile de cult si literatura teologica in dezvoltarea acestora.

“Romanirea” cartilor de cult

Limba romana si-a castigat dreptul de limba liturgica in mod definitiv abia in secolele al XVII-XVIII-lea in urma unui proces indelungat ce a fost posibil prin jertfa unor membri ai trupului eclezial. Limba in care se slujea la inceput in cultul crestin pe teritoriul tarii noastre a fost latina vulgara. Apoi, de-a lungul secolelor, aceasta a fost inlocuita de slavona (sec. VI-X), respectiv cea greaca (sec. XVIII).

Organizarea temeinica a statelor romanesti, Muntenia si Moldova, in secolele al XIV-lea si al XV-lea, ca state independente, a usurat procesul de introducere a limbii romane in Biserica noastra.

Primele traduceri romanesti s-au facut in nordul Ardealului fiind cunoscute sub numele de "texte rotacizante". Un pas inainte in procesul de introducere a limbii romane in Biserica noastra este facut in secolul al XVI-lea, prin tipariturile lui Coresi la Brasov: Evangheliarul (1561), Apostolul (1563), Cazania (1564 si 1581), Molitfelnicul (1564), Liturghierul (1570), Psaltirea (1570), Psaltirea slavo-romana (1577).

In secolul al XVII-lea se accentueaza si mai mult tendinta de inlocuire a limbii slavone cu limba romana. Mitropolitul Varlaam are cea mai ingrijita forma de expunere a limbii romanesti literare din prima jumatate a veacului XVII.

Mitropolitul Dosoftei (1624-1693) incepe in mod organizat sa inlature limba slavona din cult. De aceea traduce: Liturghierul (1679, retiparit in 1683), Acatistul Nascatoarei de Dumnezeu (Uniev, 1683), Molitfelnicul (Iasi 1681), Octoihul (Iasi 1683), Paremiile (Iasi 1683) si Psaltirea (Iasi 1680).

Inlocuirea totala si definitiva a limbii slavone prin limba romana s-a realizat abia in cursul secolului al XVIII-lea. Meritul cel mai mare in aceasta privinta il are in Muntenia mitropolitul Antim Ivireanul, care a dat de fapt traducerea romaneasca definitiva a principalelor carti de slujba: Evanghelia greco-romana, Psaltirea (1694) si Evanghelia de la Snagov (1697), Ceaslovul slavo-roman si Acatistul Maicii Domnului (1703), Molitfelnicul ( in 1706 si 1713) , Octoihul (1712), Liturghia in limba romana (1713), Ceaslovul si Catavasierul (1715).

Alti ierarhi care au avut un rol insemnat in opera de traducere si tiparire a cartilor de cult in limba romana sunt Mitrofan episcopul Buzaului, episcopul Damaschin al Buzaului, Episcopii Inochentie si Clement la Ramnic, episcopul Chesarie al Ramnicului, episcopul Filaret.

In paralel, in tot acest timp, a avut loc "romanirea” cartilor de muzica bisericeaca psaltica. Un rol insemnat in acest sens l-au avut Filotei Sin Agai Jipei, protopsaltul curtii domnesti in vremea domnitorului Constantin Brancoveanu, Macarie Ieromonahul, Anton Pann, Dimitrie Suceveanu, Nectarie Protopsaltul, Visarion Ieromonahul etc.

De ce nu ne mai place “limba vechilor cazanii”?

Suntem mandri de faptul ca poporul roman s-a nascut crestin. Dar nu numai atat. Noi avem sansa de a putea spune ca forma initiala a limbii romane literare a luat nastere in spatiul eclezial.

Poetul Alexei Mateevici surprinde acest adevar in poezia "Limba noastra” – imnul de stat al Republicii Moldova –: "Limba noastra-i limba sfanta,/Limba vechilor cazanii”.

Limba oricarui popor este asemenea unui organism viu care se dezvolta pe parcursul unor etape, se naste, creste, atinge un nivel de maturitate, si, in functie de imprejurarile istorice, poate deveni “limba moarta”. Cele mai cunoscute exemple, in acest sens, sunt limba latina si greaca veche.

Putem spune ca limba romana se afla la maturitate, dar nu putem avea pretentia ca limbajul bisericesc sa fie invadat de tot felul de neologisme, de termeni intalniti in prezent in mass-media, cu care suntem astazi atat de familiarizati. In timpul slujbelor auzim adeseori cuvinte precum solitor, a maneca, zabavnic etc. Pe de alta parte, citind carti de teologie intalnim termeni precum consubstantial, perihoreza, exarh etc. Trebuie sa intelegem ca limbajul bisericesc si mai ales limba romana, asa cum s-au pastrat in cartile de cult, au nu doar un farmec deosebit, ci si o profunzime aparte. Desigur, de noi tine sa ne familiarizam cu acest limbaj. Acest lucru nu se poate realiza in scurt timp, ci presupune prezenta noastra frecventa in biserica si, desigur, efortul de a cauta sa nu fim nepasatori fata de cele ce auzim.

Faptul ca nu intelegem cateva cuvinte intalnite in slujbele bisericesti este o pierdere pe termen scurt, dar daca ajungem la intelegerea lor, dobandim un castig pe termen lung. Dobandirea intelegerii lor nu o aflam insa in dictionar. Intelegerea cuvintelor si a contextului liturgic caruia ii apartin, asa cu aminteam la inceputul articolului, nu tine de litera, ci de duh. Trebuie sa ne lasam cuprinsi de duhul lor, de mesajul pe care acestea il poarta. Or, toate acestea nu ni se descopera decat in Duhul Sfant.

Este important sa constientizam ca textele intalnite in cartile de cult nu au numai caracter informativ. Ele nu doar ne aduc la cunostinta anumite evenimente din istoria mantuirii. Ele ne cheama pe toti la pocainta si la dobandirea Imparatiei. Aceste carti, sub o forma sau alta, sunt pastratoare ale mesajului mantuirii, ale acelor “cuvinte cu putere multa, care nu vor trece pana la sfarsitul veacurilor”, rostite de Hristos.

De aceea spun, sa nu ne amagim crezand ca daca textele cartilor liturgice vor fi cu minutiozitate indreptate, fiind aduse in pas cu rigorile lingvistice ale vremii, vom fi feriti de nestiinta. Nu acele cateva cuvinte arhaice, pe care inca le mai intalnim, stau intre noi si Hristos.  Din contra, dobandim stiinta cea adevarata si intelegerea tuturor cuvintelor, atunci cand il purtam intru noi pe Hristos, Cuvantul.

Radu Alexandru

20 August 2010

Vizualizari: 5717

Voteaza:

Este limbajul bisericesc invechit? 3.67 / 5 din 3 voturi. 24 review utilizatori.

Comentarii (24)

  • bonas NiculaePostat la 2013-10-03 14:11

    O astfel de intrebare "o poate pune"cel ce trece pragul bisericii de trei ori in viata: -la Botez [dus de parinti si nasi, -la Nunta [cununie],ca sa fii in randul lumii si -atunci cand intamplator intri in Biserica,neavand ce face,MINTEA este "in alta parte".

  • Maria AndreeaPostat la 2013-10-03 04:48

    Sunt de acord cu faptul ca limbajul este invechit si nu inteleg sensul frazei de multe ori , astfel lasa loc de interpretari.... cuvintele sunt sucite in fraza, este greoi de citit un acatist uneori te concentrezi mai mult asupra scrierii decat a mesajului. Si mie mi s-a intamplat sa imi pierd interesul din cauza ca nu intelegeam

  • Mihaela NistorPostat la 2010-08-29 18:55

    Limbajul folosit in SF. BISERICA il consider adecvat.Acele cateva cuvinte (arhaisme)neintelese eu cred ca dau farmec textului liturgic. Indiferent care ar fi limbajul liturgic,daca atunci cand ajungi acasa dupa slujba nu pui mana sa mai citesti o data textul SF. EVANGHELII din ziua respectiva sau o predica a unor SF. PARINTI, daca nu participi des la sf. slujbe,daca mai ai prin buzunar un telefon care suna cand nu trebuie atunci "ai dreptate" sa spui ca vocabularul nu este adecvat si mergi degeaba la sf. biserica.

  • Tudor StefanPostat la 2010-08-24 15:42

    Ce înseamnă un limbaj arhaic? Desigur unul lipsit de neologisme dar şi cel care utilizează cuvinte vechi, unele poate chiar regionalisme în vremea lor. Un astfel de limbaj poate trezi stări de venerare a învăţăturii respective prin autentificarea vechimii acesteia similar pe undeva cu autoritatea transmisă de un sfat al bătrânilor. S-au făcut aici paralele cu alte religii sau forme creştine care "ţin pasul" cu lumea modernă şi prin limbaj dar, mai ales, prin apropierea de om şi de problemele lui de zi cu zi. Nu sunt un mare specialist în istoria religiilor sau în cunoaşterea amănunţită a altor religii dar nu am auzit vreodată să se schimbe vreun cuvânt din vede pe motiv că ar fi învechit. Sigur, s-ar putea înlocui blagoslovenie cu binecuvântare, dar, nu cred că s-ar impune înlocuirea cuvântului preafericit cu preabucuros. Important este să se păstreze sensul, să se folosească potivit şi doar unde este cazul sinonime. Şi oricum aceste cazuri nu sunt atât de des întâlnite ca să reprezinte un handicap în a înţelege despre ce este vorba. Traducerea textelor sfinte în diferite limbi este ceva firesc deoarece în afara muzicalităţii şi a energiilor vindecătoare, cel care participă la slujba respectivă poate înţelege şi cuvintele. Oricum, din acest motiv sunt necesare traducerile. Tot astfel se poate la un moment dat să fie mai uşor de înţeles un cuvânt din fondul principal de cuvinte decât un arhaism.

  • Gheorghe BercuPostat la 2010-08-24 11:29

    este deranjant pentru mine sa regasesc atatia termeni SLAVI in limbajul bisericesc. Am vb cu un sociolog care sustinea, nu fara argumente si dovezi faptul ca limba slava a fost introdusa fortat in rugaciunea poporului roman (expresia iti taie popa limba fiind foarte directa) si atunci - de ce nu m-ar deranja acest lucru????? blagoslovenie, bogdaproste si alte ciudateniii din asta nu-mi fac deloc placere!!! Atunci, da, pot spune ca daca s-ar vota scoaterea "blagosloprostiilor astea din limbajul bisericesc as fi mai impacat cu acest tip de limbaj"!!!!!!

  • stavar mariusPostat la 2010-08-24 05:36

    din fericire pentru noi oamenii Dumnezeu nu mantuieste dupa cum vrem noi, ci dupa cum stie El. daca parintii copiilor decedati la meternitetea giulesti sunt ortodocsi si daca spun ca si-ar fi botezat ortodox copiii in caz ca ar fi trait, crad ca ar fi fost deajuns motivul acesta pentru ca micutii sa poata fi inmormantati crestineste.

  • stavar mariusPostat la 2010-08-24 05:25

    cine cunoaste credinta ortodoxa in profunzimea ei o traieste si si-o asuma in totalitate. cunoasterea profunda a adevarurilor de credinta ortodoxa si trairea acestora duc la adevarata intelegere. biserica ortodoxa ramane insa o enigma pentru cei ce stau departe de ea.

  • cristea alex Postat la 2010-08-23 12:02

    Nu este vorba de invechire a limbajului, termeni sau invataminte. Este vorba de adaptarea lor la viata reala. Toate sunt scrise si adresate tuturor oamenilor dar mai ales celor simpli. Orthodoxia aluneca spre disparite si cei care trebuie s-o pastreze o departeaza de oameni. Daca orthodoxia va dispare in Rusia vor ramane cateva tari: Romania, Grecia, Iugoslavia, Bulgaria si Etiopia cu o populatie redusa. In SUA unde toate religiile din lume au prins si s-au raspandit, orthodoxia este practicata numai de emigranti din aceste tari. De ce orthodoxia nu a prins la americani cum au prins celelalte religii? De ce preotii orthodoxi nu vor sa vada realitate si sa inceapa sa se apropie de oameni? Ei nu vad pericolul care se apropie si care oadata cu Globalizrea poate sa ne mature religia ?

  • Pintea Ion Postat la 2010-08-23 07:25

    Cum ar putea Cuvantul lui Dumnezeu sa se invecheasca? Asta ar presupune ca Dumnezeu nu mai este actual. Sa-l facem pe El dupa chipul si asemanarea noastra urata si spurcata? Cam asa ar veni, nu? Oameni buni, fiti seriosi si lasati dezbaterile astea sterile deoparte. Sectarii si-au actualizat limbajul si unde au ajuns? Bunicii mei s-au nascut la inceputul secolului trecut, nu aveau scoala si mergeau la biserica. Asta nu i-a impiedicat o clipa sa inteleaga Cuvantul. Si il stiau cum nici un teolog de azi nu il stie. Sau considerati ca puterea de intelegere a poporului a scazut? Posibil. Unde nu e dragoste de Dumnezeu, nici intelegere nu e! Iar cine iubeste pe Dumnezeu si nu intelege, si pentru asta exista duhovnici, preoti si alti crestini care pot ajuta. Slavit sa fie Domnul!

  • Alexandru Cosciug Postat la 2010-08-21 19:03

    Referitor la acest subiect, opinia mea este bazata pe metodele moderne de investigatii ale crimelor neelucidate (conform carora probele raman intacte) si pe cuvintele lui Pavel, 1Corintieni 1.20-21(“Unde este înţeleptul? Unde este cărturarul? Unde este cercetătorul acestui veac? Căci de vreme ce întru înţelepciunea lui Dumnezeu lumea n-a cunoscut prin înţelepciune pe Dumnezeu, a binevoit Dumnezeu să mântuiască pe cei ce cred...”) In concluzie, aceste probe inestimabile ale omenirii despre comunicatia om-Dumnezeu, pastrate cu grija de religie, vor trebui sa ramana asa cum au fost ele "recolatate" de om la vremea respectiva. Chiar daca fiecare om le interpreteaza dupa intelepciunea lui, nimeni nu are dreptul sa le modifice!

  • mihai pasciucPostat la 2010-08-21 15:48

    nu,nu este invechit.nu categoric

  • cristea alex Postat la 2010-08-20 12:04

    Limba si slujbele religioase trebuie inoite, adaptate la realitatile vietii contemporane. Astazi oamenii muncesc 5-6 zile pe saptamana. Sunt obositi. Au alte probleme de viata. Oamenii aud acelas lucru. Pe multi ii plictiseste. Ortotoxia nu se mai poate raspandi in lume. Priviti la alte religii, baptisti, evanghelisti, luterani,etc. tot crestine. Ortodoxia ramane incapatanata in dogmele ei. Preotii vor ca poporul sa se duca la ei si nu ei la popor. Treziti-va pana nu este prea tarziu.

  • Cezar MihaiPostat la 2010-08-20 09:54

    Vocabularul bisericesc este cu adevarat un vocabular aparte, de o bogatie si o profunzime de ne-egalat prin vocabularul obisnuit, de zi cu zi. Motivul este simplu. Acest vocabular este imbogatit cu cuvinte din slavona si greaca. De exemplu - cuvantul "nadejde". Provenit din slavona. Ar putea fi inlocuit cu "speranta". Dar una este nadejdea, alta este speranta. Cuvantul "mantuire"...nu poate fi in nici un caz inlocuit cu "salvare". Apoi "izbavire", ca alternativ al mantuirii, prin ajutor. Si multe altele. Stiu foarte putina greaca, si ceva slavona, si nu pot afirma cu tarie, dar cred ca vocabularul ortodox romanesc intrece ambele limbi. Si inca ceva. Cineva spunea ca la Judecata, sunt trei popoare pe care Dumnezeu le va judeca cu multa asprime, intrucat si-au auzit slujbele in limbile lor moderne. Se refera la romani, finlandezi si americani. Chiar daca comunitatile ortodoxe in aceste tari nu sunt chiar foarte numeroase. Grecii si rusii slujesc inca in vechile limbi, de neinteles pentru cei de acum.

  • Postat la 2010-08-20 07:34

    In Biserica Rusa, si astazi slujbele se savarsesc in slavona, la fel si in grecia, majoritatea textelor liturgice sunt in greaca veche, nu vad unde este problema ca in Biserica Romana se folosesc arhaisme. M-au intrebat multe persoane de ce in cantarea ,,Hristos a inviat!" se spune ,, si celor din mormanturi viata daruindu-le" si nu morminte... cuvantul ,,mormanturi" este forma mai veche insa este acceptata de DEX, la fel se intampla si cu ,,porumb" din Troparul Botezului Domnului. In fond nu cred ca unele cuvinte arhaice folosite in textele liturgice reprezinta o incalcare a dogmelor , Dumnezeu poate si trebuie sa fie laudat in orice limba.

  • Stefan DumitrescuPostat la 2010-08-20 06:41

    Consider ca, uneori, limbajul bisericesc nu este adecvat: nu as spune invechit. Ci doar neadecvat. Si nu exista un personaj care poate fi invinovatit pentru acest aspect. Adica, un SINGUR personaj. Toti suntem de vina. Preotii - unii - ca nu reusesc sa vorbeasca pe intelesul celor pe care-i au in fata. Nu stiu sa adapteze discursul teologic in concordanta cu posibilitatile intelectuale ale celor care asculta predica sau cuvantarea. Si, din pacate, exista unii preoti care redau mot-a-mot pasaje si texte din cartile pe care le-au studiat la Facultate, fara sa constientizeze faptul ca nu toti credinciosii sunt familiarizati cu termenii de specialitate. Apoi, credinciosii vor ca preotul sa le vorbeasca pe intelesul lor, fara a se "deranja" sa mai citeasca si ei ceva in plus, fara a face o munca de autodidacti. Pai, interesul cui este ca sa intelegem in ce credem ? Carti si articole se gasesc peste tot, fie in librarii, fie in biblioteci, fie ca vorbim de imprumuturile de carte care ar putea avea loc intre diversi credinciosi... Asa ca ar trebui sa ne straduim si noi mai mult in ceea ce priveste familiarizarea cu termenii bisericesti. In plus, credinciosii ar trebui sa mai discute si despre asta, nu numai despre politica si meciuri de fotbal. Ca asa se ia mantuirea - intreband si cercetand, pentru a sti ce e de facut... Doamne-ajuta !

  • BOTEZATU AUREL Postat la 2010-08-20 04:34

    Greu de crezut ca schimbarea celor cateva cuvinte cu radacina mai adanca in trecutul Bisericii, vor induhovnoci mai mult pe cei care prefera conexiunea la modernitate. Sa nu modelam limbajul scripturistic sau bisericasc dupa voia noastra, ci mai curand noi sa adaugam un efort spre intelegere. Tocmai aceste cuvinte "invechite" pentru unii, sunt puntea de legatura cu un trecut lingvistic duhovnicesc ce nu trebuie inlaturat, si prezentul care se vrea prea modern chiar si in trairea Bisericii. Sa lasam Bisericii ce apartine Bisericii, si sa ne supunem Ei cu discernamant !

  • Taraboanta VasilePostat la 2010-08-20 04:33

    Doamne ajuta! Limbajul Bisericesc nu este deloc invechit. In Ultimele randuri ale Apocalipsei Sf Ioan se zice ca cine va schimba un cuvant sau altrtceva, va gresi extrem de mult in fata lui Dumnezeu. Si zic asta pentru ca , schimband un cuvant, se pot schimba sensuri de intelegere ale propozitiei.

  • Adrian TuchendreaPostat la 2010-08-20 04:31

    La inceput mi s-a parut si mie greu sa inteleg limbajul (acum nu mai mult de 1 an), azi ma bucur de bogatia adusa de acele arhaisme sau termeni specifici. Amuzant: intr-o Duminica la predica preotul a folosit o expresie in engleza ca sa rezume in 2 cuvinte ce voia el sa spuna. De zis, o zis bine, dar reactia in biserica o fost priceless.

  • Dumitru DorinPostat la 2010-08-20 02:34

    Doua lucruri ma indeparteaza de biserica: 1. cantarile bizantine, ce aduc foarte mult cu stilul musulman; 2. cuvintele vechi neexplicate. Consider ca noi romanii avem alternativa la stilul bizantin, aceasta fiind doina, iar legat de cuvintele folosite, cred ca este necesara o adaptare a cuvintelor folosindu-se termeni literari uzuali, nu cei folositi in mass-media. A, si inca ceva, Imbracamintea preotilor este ori prea sobra, ori prea pompoasa. Daca s-ar adopta un stil apropiat de portul nostru popular ne-ar incanta privirea si l-am simti "mai de-al nostru".

  • M CPostat la 2010-08-20 02:17

    Nu se strica nimic, nu se altereaza nimic daca schimbarea terminologiei liturgice se hotaraste in Sinod. Consider, totusi, ca responsabili pentru neintelegerea anumitor cuvinte, pasaje din slujbe se fac vinovati cei care nu fac catehizare. Este un efort mai mare din partea preotilor dar rezultatele sunt extraordinare. Degeaba avem ore de religie, degeaba pregatim profesori de religie cu grade didactice daca nu se face totul in biserica. Atentie, nu sa se meargă o data si gata. Un ciclu de cateheze ar fi extraordinar; dar atentie pe intelesul oamenilor. La cateheza se poate.

  • Catalina Alexandra RadianPostat la 2010-08-20 01:33

    Pentru a intelege si patrunde in profunzimea metaforelor, din Scripturi este absolut necesara a se fi facut o instruire din frageda pruncie. Lucrul acesta a disparut demult, nici parintii si nici scoala nu mai au aceasta preocupare. De aceea, cand tinerii intra in Sfanta Biserica, din dorinta proprie de a se regasi, nu reusesc sa perceapa nici macar jumatate din Adevarul Liturgic. Muzica bizantina din cantarile corale este poate singura care le mangaie inimile. Cat despre predici, sunt foarte incalcite, neexplicate pentru intelegerea mireanului de rand. De aceea propunerea de actualizare a exprimarilor este absolut necesara, de a fi facuta cu har. Limba romana din fericire ofera o paleta larga de sinonime, care permit inlocuirea vechiului vocabular, fara a stirbi cu nimic intelesul haric. Ca sa nu amintesc de terminologia stiintifica, din domenii multiple, care poate servi ca exemple concrete ce vin in sprijinul celor afirmate (axiome, paradigme, etc) Se pune intrebarea: este oare preotul de mir in stare de o asemenea pregatire individuala, capabila sa-i furnizeze un vocabular in acest sens? Pentru ca atunci terebuie revolutionata invatatura din cadrul Seminarului Teologic, infranta comoditatea in gandire, care se ascunde bine sub obrocul dogmei!!! Deja este o alta abordare a problemei de fond.

  • Andrei OrtodoxPostat la 2010-08-20 01:13

    Este putin mai greu de inteles , in special fata de copii.Insa nu imposibil.In opinia mea , consider ca limbajul folosit in Sfanta Biserica este unul adecvat, si totodata autentic.De aceea , nu doresc schimbarea acestui limbaj ,limbaj de o valoare inestimabila pentru noi insine.

  • Radu AlexandruPostat la 2010-08-19 11:22

    Departe de a fi o problema de forma, actualizarea limbajului este o problema de fond. Limbajul bisericesc vechi poarta in sine o bogatie nepretuita si, din acest motiv, actualizarea lui presupune un anumit discernamant duhovnicesc. Daca inlocuim vechile cuvinte cu altele mai noi, doar dupa "dupa ureche" iar nu si "dupa simtirea inimii", riscam sa saracim.

  • Bogdan MateciucPostat la 2010-08-19 09:29

    Propunerea de actualizare a exprimarilor nu are legatura cu stiinta sau nestiinta. Azi nu mai vorbim nici latina, nici limba din scrisoarea lui Neacsu. Slava lui Dumnezeu nu are legatura cu limba. Dar daca propovaduiesti, trebuie s-o faci pe intelesul ascultatorului, altfel vorbesti degeaba.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE