Halloween-ul intre profan si sacru

Halloween-ul intre profan si sacru Mareste imaginea.

Halloween-ul este considerată de către istorici cea mai veche şi mai populară sărbătoare profană. Ea este celebrată de milioane de oameni, din întreaga lume. Se spune că în această noapte sufletele morţilor vizitează lumea celor vii. Pentru a alunga spiritele acestora, cei vii apelează la diferite ritualuri: poartă măşti, produc zgomote, aprind focurile, se încing la joc etc.

Cu toate că există mai multe versiuni privind rădăcinile şi tradiţiile culturale ale Halloween-ului, cea mai credibilă este aceea că provine dintr-o veche festivitate celtică pe nume Samhain sau Samuin. Numele provine din irlandeza veche și înseamnă „sfârșitul verii”.

Potrivit folclorului irlandez, Halloween-ul simbolizează momentul deschiderii porţilor care separă spiritele morţilor de lumea celor vii. Se mai spune că în această noapte spiritele rudelor decedate ne vizitează şi ca atare, noi trebuie să le lăsăm cadouri la uşa de la intrare pentru a le îmbuna şi a asigura prosperitatea anului care vine.

Tot în această zi, celţii celebrau ziua recoltei prin organizarea de pieţe cu produsele agricole, prin aprinderea focurilor sacre în scopul asigurării protecţiei căminului, prin nararea de poveşti cu fantome, prin folosirea pieilor diferitelor animale ca îmbrăcăminte, prezicerea viitorului, prin desfăşurarea diferitelor jocuri, cântece şi dansuri, însoţite de practicarea unor ritualuri păgâne. Cu timpul, prin amestecul culturilor, credinţelor, obiceiurilor şi tradiţiilor autohtonilor cu cele ale diverselor grupuri etnice a rezultat o versiune americană distinctă a sărbătorii.

Simbolul suprem al sãrbãtorii rãmâne însã dovleacul luminat, care are o legendã interesantã. Legenda lui Stingy Jack provine din folclorul irlandez. Jack a păcălit diavolul să se urce într-un măr. Pentru a-l împiedica să se răzbune şi să-i ia astfel sufletul, a desenat pe trunchiul copacului semnul crucii. Diavolul, înfuriat, pentru a se răzbuna l-a blestemat pe bătrânul Jack să cutreiere pentru totdeauna pământul, fără să poată intra vreodată în iad sau în rai. Singurul lucru pe care i l-a îngăduit diavolul a fost să poarte cu el un felinar care să-i lumnineze calea.

Pâna în secolul al IX-lea, religia creştinã se substituie vechilor ritualuri de pe teritoriul celtic, încercând de fapt sã adapteze sãrbãtorile ancestrale fondului religios creştin. Data de 2 noiembrie devine Ziua Sufletelor, serbatã tot cu focuri uriaşe, parade şi mãşti de îngeri sau diavoli.

All Saints’ Day se mai numea şi All-hallows sau all-hallowmans, iar în cele din urmã Halloween. Seara de dinaintea Tuturor Sfintilor a devenit, "all hallows eve" - Halloween. Astfel că cei adormiţi au ajuns să nască în cei vii fie teamă, fie ridiculizare - creând personaje de carnaval.

În Biserica Anglicană, unele dioceze au ales să sublinieze tradițiile creștine de Sărbătoarea Tuturor Sfinților, în timp ce Protestanții țin cont de sărbători ca Ziua Reformei, o zi de comemorare și rugăciuni pentru unitate.

Biserica Romano-Catolică consideră că Halloween-ul ar avea o legatură cu creștinismul. Cei mai mulți creștini catolici nu consideră că tradiția ar avea rădăcini satanice în origine sau practică și că nu reprezintă nicio amenințare pentru viața spirituală a copiilor: educarea despre moarte și mortalitatea, precum și despre obiceiurile strămoșilor celți fiind, de fapt, o lecție de viață valoroasă și o parte din patrimoniul enoriașilor lor.

Biserica Ortodoxă dezaprobă sărbătoarea Halloween-ului. Ea prăznuieşte Ziua Tuturor Sfinţilor în prima duminică de după Rusalii, unde se face pomenirea tuturor sfinţilor, dar şi a celor adormiţi din neam în neam. De asemenea, în credinţa populară a românilor, mai avem parte de o noapte de spaimă, cea de pe 29 spre 30 noiembrie, cunoscută sub denumirea de Noaptea Sfântului Andrei, când cei vii încearcă să se apere de strigoi prin ungerea uşilor şi a ferestrelor cu usturoi.

În altă ordine de idei, ,,Părintele” modern al „bisericii lui Satan”, Anton Szandor LaVey, consideră că Halloween-ul este una dintre cele mai mari sărbători în calendarul satanic.

Cu toate acestea, sunt voci care spun că Halloween-ul nu reprezintă un pericol pentru creştinism, reprezentând mai mult o lecţie de viaţă şi că ar face parte din patrimoniul credinţelor religioase şi al religiilor, alţi specialişti, teologi ortodocşi, din contră, spun că e anticreştin, că e un alt mod de a ataca creştinismul, fiind o provocare pentru credinţa ortodoxă. Mai sunt şi specialişti din rândul sociologilor şi psihologilor care spun că Halloween-ul, nu este altceva decât un mod de socializare şi de distracţie al oamenilor, de dezvoltare a aptitudinilor sociale şi organizaţionale, de cunoaştere a unor elemente folclorice străine.

Aşadar, sărbătoarea Halloween-ului, puţin cunoscută în urmă cu 25 ani, este acum o „mină de aur” pentru comercianţii din majoritatea statelor est-europene şi din Orient. Magazinele vând multe dulciuri şi tot felul de produse-cadou, iar restaurantele, barurile, cluburile şi discotecile oferă programe şi meniuri speciale pentru această ocazie.

Ştefan Popa

 

 

Despre autor

Stefan Popa Stefan Popa

Senior editor
301 articole postate
Publica din 28 Septembrie 2012

30 Octombrie 2015

Vizualizari: 1246

Voteaza:

Halloween-ul intre profan si sacru 5.00 / 5 din 1 voturi.

Cuvinte cheie:

Halloween

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE