Linistea mantuitoare a sfintelor lacasuri ortodoxe

Linistea mantuitoare a sfintelor lacasuri ortodoxe Mareste imaginea.

Avem o aplecare inascuta spre religie inca de mici copii, mai intai dusi de manuta de parinti iar apoi singuri batatorim drumul spre biserica, sau incercati de loviturile viatii intram intamplator sau indemnati de cineva intr-un astfel de loc unde ne intampina o liniste tulburatoare care ne cheama meru si mereu sa revenim in spatiul sacru al lacasului de inchinare.

Mai devreme sau mai tarziu fiecare din noi ne cautam identitatea religioasa si asemenea unor fii rataciti ne intoarcem la Tatal si la Mama noastra care ne asteapta cu usile deschise, in Sfanta Biserica Ortodoxa a lui Iisus Hristos, pentru a ne darui viata vesnica.

Fara a intalege pe deplin de ce suntem atrasi de credinata intr-o zi, traind asa cum ne cere biserica,prin practicarea acesteia viata noastra pe pamant capata un sens dar si un scop si anume castigarea mantuirii adica revenirea la comunicarea cu Dumnezeu, comunicare pe care a pierdut-o intreg neamul omenesc prin pacatul stramosesc. Tot neamul omenesc este o totalitate de fiiinte pierdute si a celor buni si a celor rai asa cum ne spune psalmistul David in Psalmul 50, "caci in pacate m-a nascut maica mea".

Daca relatia noastra cu biserica va fi doar una ocazionata de botez, cununie si inmorantare, sau contemplativa si vom trai in lume departe de invataturile acesteia dispretuind preotii si pe acei oameni care prin Taina Euharistiei se nevoiesc pentru a se uni cu Dumnezeu,vom ramane doar trupuri vremelnice care vor disparea, iar moartea va fi vesnica.

Gandurile unora dintre atei sau sectanti precum ca ei fac fapta buna si au o relatie directa si persoanala cu Dumnezeu este gresita iar unii ca acestia nu se vor mantui niciodata.

Dorina Stoica

Despre autor

Dorina Stoica Dorina Stoica

Senior editor
88 articole postate
Publica din 27 August 2009

01 August 2012

Vizualizari: 697

Voteaza:

Linistea mantuitoare a sfintelor lacasuri ortodoxe 0 / 5 din 0 voturi. 1 review utilizatori.

Comentarii (1)

  • andriesei florentinaPostat la 2011-02-14 13:26

    Cand deschid compiuterul meu tot ecranul se vede poza de la acest articol si m-a atras.L-am citit si am notat ca este f adevarat caci mai devreme sau mai tarziu, asa cum spune d-na Dorina ne cautam identitatea religioasa si precum fiul risipitor ne întoarcem la Tatal ceresc. Gandul îmi fuge ca în multe randuri si noi parasim pe Dumnezeu în viata noastra, parasim casa Lui, Sf.Biserica. Tatal ceresc chiama pe toti fiii rataciti, bolnavi,razvratiti dar daca omul nu are usile si ferestrele zavorate si încuiate cu cheile credintei si ale sfinteniei din BISERICA, pacatul pune stapanire pe inima si mintea omului. Cu totii am ratacit calea vietii celei curate si neprihanite si am preferat poate o viata de risipa cu slabiciuni omenesti,însa Bunul Dumnezeu nu ne pedepseste ptr ca am ratacit calea si am facut pacate deoarece EL stie cat suntem de înclinati spre pacate, spre rau, dar , ne va osandi ptr ca nu vrem sa ne întoarcem din calea ratacirii la EL, asa cum s-a întors fiul ratacit. LUCA 15,21/ ”....Ma voi scula si ma voi duce la tatal meu si-i voi zice: Tata, am pacatuit înaintea cerului si înaintea TA; si nu mai sunt vrednic sa ma chem fiul Tau! Ia-ma ca pe unul din slugile Tale!” Acultand acestea putem zice: acest fiu risipitor sunt eu, ca fiul cel pierdut suntem noi toti...

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE