Minunile si aratarile Sfantului Nil Cavsocalivitul (II)

Minunile si aratarile Sfantului Nil Cavsocalivitul (II) Mareste imaginea.

La anul 1814, pe 24 februarie, venind Teofan catre coliba lui si intrand inauntru, a auzit glas dinafara, zicand: „Parinte, parinte, o, parinte!“ Si iesind, a vazut un batran in chipul ciobanului Lavrei, imbracat cu dulama neagra si cu cojoc de capra, in mana purtand un toiag si avand la brau un cutit. Batranul i-a zis: „Ai foc? Mi-e frig.“ Iar el a zis: „Este“. Si intrand batranul inauntru a dres focul (acesta era Sfantul Nil). Asezandu-se cu fata spre sfintele icoane, a citit ceasurile si obednita, iar dupa ce a sfarsit, a stat in dreptul icoanei Maicii Domnului citind icoasele si facand inchinaciuni pana la pamant la sfarsitul fiecarui icos.

Apoi a zis: „O, Maica prea laudata!“ A doua oara a zis: „O, Maica prea laudata, pazeste schitul Cavsocalivia si pomeneste pe robul tau Ambrozie, pe monahul Dicheu si pe toti fratii cei intru Hristos“. Si a treia oara a zis: „O, Maica prea laudata, pazeste aceasta noua locuinta si pomeneste pe robul tau, Teofan monahul si pe toti fratii care vin catre dansul“.

Si a zis catre Teofan: „Zi si tu: «Aparatoare Doamna»„. Iar el a zis: „Nu stiu“. Atunci a zis tot Sfantul si a facut si otpustul, zicand: „Pentru rugaciunile sfintilor parintilor nostri, care in Muntele acesta in pustnicie au stralucit, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, primeste rugaciunile Maicii Tale si goneste pe cei potrivnici care vrajmasesc acest munte. Amin.“ (Aceasta o zicea pentru talharii albanezi si pentru vrajmasii cei nevazuti).

Si de cate ori se arata Sfantul Teofan, facea cruce si se inchina sfintelor icoane, ca sa arate ca nu este nalucire si sa ramana astfel fara de raspuns cei ce zic ca cele ale Sfantului sunt inselaciuni.

Dupa aceea a zis catre Teofan: „Blagosloveste!“ El i-a raspuns: „Bine ai venit! Vino de te incalzeste“. Sfantul a zis: „Trebuie sa ma duc, ca vremea a trecut si dobitoacele sunt risipite“. Teofan i-a zis: „Ai cerut sa te incalzesti si acum te duci?“ Sfantul i-a zis: „Sa sed putintel, ca alta data nu ne intalnim“. Si vazand vasele lui Teofan, l-a intrebat: „Negustor esti? Ce iti trebuie atatea vase? Pustnicul trebuie sa fie ne-agonisitor, nu te temi de talhari aici, in pustie? Cum ai vietuit aici singur?“ El i-a raspuns: „Ce sa fac, parinte, ca toate trebuiesc.“

Dupa aceea i-a spus toate, cum vietuieste el, apoi i-a vorbit si despre Sfantul Nil, iar el i-a zis lui Teofan: „Vezi, frate, cat bine face Dumnezeu omului? Te-a vindecat cand tu nu mai aveai nadejde. Nu te arata si tu nemultumitor catre Dumnezeu si catre Sfantul Nil“. Si el a intrebat: „Cum se cade sa multumesc lui Dumnezeu si Sfantului?“ Acela i-a zis: „Ce intrebi? Vrei sa inveti? Eu iti spun, numai sa faci“. Teofan a zis: „Spune, ca fac. Iar de nu voi face, sa ma pedepseasca Sfantul Nil pe care-l dau chezas“. Auzind Sfantul, i-a zis intristat: „O! omule. Cum indraznesti sa zici astfel de cuvinte fara sa ma cunosti cine sunt? Poate iti voi zice ceva spre primejdia sufletului si a trupului tau, precum au patimit si s-au inselat multi, cand li s-a aratat marea ca uscatul, intunericul ca lumina si alte multe asemenea amagiri. ia aminte sa nu te mai fagaduiesti asa prost, orice s-ar intampla“.

Apoi i-a zis: „Acum sa-ti spun cum sa multumesti, insa ia aminte sa nu minti, caci pe urma, de nu ma vei asculta, vei patimi mari ispite. Intai, sa cinstesti pe mai marii tai, pe facatorii tai de bine si pe cei ce te urasc; sa fii pasnic, fara uraciunea inimii si cand te-ai suparat cu cineva sa pui metanie; niciodata sa nu ai manie cu cineva si sa-ti pazesti stiinta curata. Si asa, ridicandu-ti crucea, urmeaza lui Hristos“.

Iar el i-a zis: „Ce sa fac, parinte? Caci vin parintii si ma supara si eu ma scarbesc“. L-a intrebat sfantul: „Pentru ce te asupresc?“ El a raspuns: „Eu nu le fac nimic, numai striga ca le adun molatrul si ei nu mai gasesc“. I-a zis Sfantul: „Atatia vin si aduna si de la tine sa fie oare lipsa?

Aceasta este lucrare satanica. Insa si tu nu aduna de aici si pana la schit, lasa sa se sature ei“. El a zis: „Chiar de nu voi aduna, ei tot asa vor crede, de aceea am sa adun si orice vor voi sa zica“. A zis Sfantul: „Nu, ci spune numai duhovnicului“.

El a zis Sfantului: „El este primul meu potrivnic“. A zis Sfantul: „O stiu si eu, insa du-te si-i spune, si de nu vor asculta de dansul, sa spui preotilor din manastire si ce iti vor zice, aceea sa faci. Sa te rogi pentru dansii la canonul tau, zicand: «Pomeneste, Doamne, pe cei ce ma urasc si pe cei ce ma necajesc si ma nedreptatesc». Sa te pazesti de cel care e indumnezeit doar dupa barba, de cel care se inchina barbii lui dar cugeta inalt; ca are barba pana la pamant nu-i foloseste la nimic, ci ii vatama sufletul. Bine ar fi fost sa o fi taiat.

Acesta va ridica razboi catre Sfantul Nil, ca numele Sfantului nu vrea sa-l auda, insa tu sa ai rabdare, caci nimic nu poate face, decat sa-si sporeasca rautatea. Insa tie iti ajunge cate rautati ai facut, caci fata ta te arata ca esti ucigas, curvar, cazut in multe patimi si lepadat de Hristos pentru faptele tale.“

Iar Teofan a zis: „Crede-ma, parinte, ca toate patimile mi le-ai spus“. Si atunci si-a marturisit toate pacatele sale. Si i-a zis Sfantul: „Cele ce s-au facut pana acum nu le vei mai desface, dar pazeste-te de acum inainte sa nu te mai intinezi“.

Teofan i-a zis: „Pentru ce pe Metodie l-ai numit cel indumnezeit doar dupa barba?“ A zis Sfantul: „Pentru ca in loc de Dumnezeu isi are barba, ca si cand ar fi a Sfantului Onufrie, si intru dansa nadajduieste si cele spre trebuinta le ia de la inchinatori, vanzand din perii barbii si nadajduieste mantuirea lui de la barba. Sa nu primesti darurile lui, ca sunt osteneli straine, neslujite, nici sa te imprietenesti cu dansul, ci zi numai «blagosloveste» si te departeaza de el, fara rautate. Sa nu scrii si sa trimiti la rudenii si la prieteni in lume, sa nu intri in altar, ca unul ce esti oprit.

La privegherea schitului sau la liturghie sa nu apuci inaintea fratilor, nici sa te impotrivesti lor. In biserica sa sezi drept, sa nu iti rezemi mana de cap, sa nu te uiti incoace si-ncolo, ci sa cauti numai jos la pamant, si fara de rasa si camilafca, numai in dulama, sa nu umbli prin schit.
In al doilea rand, sa te pazesti de multe feluri de bucate, caci se intuneca mintea i se trandaveste de a se scula la utrenie, la canon si celelalte rugaciuni si mai ales la priveghere. Sa te pazesti de multa mancare si bautura de vin, caci aduc mare ingreunare. Sa nu mananci fasole, bob, naut, ca acestea imputernicesc patimile, ci sa mananci numai linte, ca parintii de demult.

Sa te pazesti de poame: struguri, pere, mere si ale fructe, ca de cele ce sunt indulcitoare si intarata patimile. Sa mananci numai nuci, masline, smochine uscate, de acestea sa te grijesti sa ai. Paine, ceapa si alte verdeturi, bulgur si cate sunt din grau sa mananci cu masura. Untdelemn si masline sa mananci numai sambata, duminica si sarbatorile, iar in celelalte zile: curcut, tutoi si de celelalte mai sus insemnate, stafide uscate si miere, iar mancarea sa fie la al noualea ceas, o data in zi.

Pazeste-te sa nu umbli fara de lucru si fara de randuiala, ci cu buna randuiala. Fara de sfatuire sa nu te duci nicaieri. Cand stai in biserica sa fii cu luare-aminte la cuvintele rugaciunii si sa nu iesi afara fara de nevoie, nici sa vorbesti cu altcineva, sa te afli la inceputul slujbei in biserica si sa iesi in urma tuturor.

Cat poti, tine-ti mintea atenta si fii sarguincios la rugaciune. Iar pentru cele trupesti se va ingriji Sfantul, tu sa ai numai grija mantuirii. Sa te duci sa aprinzi candela Sfantului si sa cureti bine drumul ca sa se poata cobori batranii cei neputinciosi, spre sanatatea trupurilor si a sufletelor.

Sa spui fratilor de la chilie sa lase cele de afara, barca, pescuitul si stupii. Sa isi vada de lucrul lor, sa-si faca canonul si sa citeasca pravila.

Caci pentru pricina pescuitului a scurtat staretul lor din molitvele liturghiilor. Nu stie, ticalosul, ca va da seama in ceasul mortii, la fel ca cel mai din urma imparat al Tarigradului, care a poruncit preotului sa faca sfarsitul liturghiei mai inainte de vreme, pentru ai blagoslovi masa. Iar preotul, cutremurat de frica, a facut asa si au iesti. Pentru aceea Dumnezeu i-a luat imparatia si a dat-o la alt neam. Asa si acesta, grabindu-se la liturghia lui, scarbeste pe Dumnezeu care ii va lua darul preotiei in ceasul mortii lui.

Si din grija stupilor isi va pricinui osanda sufletului sau. Imi este mila de dansii, ticalosii, dar ce sa le fac? Spune-le numai. De nu te vor asculta, cand se va ineca unul dintre dansii, atunci vor intelege vina lor si vor patimi aceasta din slobozirea lui Dumnezeu.
Sa stii si aceasta: ca parintele Timotei duhovnicul nu era inca sa moara, ci pricina mortii lui a fost parintele Teodorit, calugarul lui; din pricina lui s-a stramtorat la iesirea sufletului si din cauza durerii din piept provocata de supararea pe care i-a pricinuit-o parintele Teodorit, a murit mai inainte de vreme.“ (Si acestea zicand, a lacrimat Sfantul.)

Si a mai zis: „Parintele Gherasim sa multumeasca parintelui Timotei ca l-a scos din adancurile iadului, caci i-a gasit banii ascunsi in calti, cand impreuna cu Teodorit cazusera in cursa diavolului; i-a gasit mai inainte ca vrajmasul sa-si faca voia lui cea rea. Insa canonul l-a rascumparat pe Gherasim. Pentru milosteniile parintilor si pentru rabdarea maicii lui s-a biruit fiara cea cu sapte capete care era sa-l rupa. Dar sa ramana aici cu impacare si sa nu fuga in alta parte pentru mai bine, fiindca toti cati au fugit din schitul acesta s-au cait“.

Iar Teofan, necunoscand ca este Sfantul Nil, i-a zis: „De ma vor intreba pentru cele ce mi-a zis, ce sa le spun?“ I-a zis Sfantul: „De atatea ori m-ai vazut si nu m-ai cunoscut cine sunt!“ El i-a raspuns: „Nu cumva esti Sfantul Nil?“ Sfantul i-a zis: „Cunoaste, nu cumva este asa?“ El i-a zis: „De unde sa stiu eu, el vine fara de veste si nu-l poti cunoaste. Arati ca un pastor, ceea ce vad aceea stiu“. I-a zis Sfantul: „Ceea ce vezi, vezi. Numai sa faci ceea ce ti-am zis, si dupa putin vei cunoaste cine sunt“.

Iar cand a sfarsit vorba i s-au deschis ochii si l-a cunoscut. Si indata s-a auzit un urlet de afara, ca o cazatura de zid de piatra uscat, si iesind, n-a vazut nimic, si intrand iarasi inauntru, n-a mai vazut pe Sfantul, ci a zarit doar o tingire mica in locul unde statuse Sfantul, pe care cu patru luni mai inainte o luase Sfantul din traista lui, pe cand se ducea la Rusicon.

Aceasta se intamplase asa:
Parintele Timotei, mai inainte de moartea lui, a facut diata prin care a randuit ce sa ia fiecare dintre ucenicii lui, iar dupa ce a murit el, parintele Teodorit, fiind preot, a luat si altele multe pe langa cele ce i-a randuit staretul. Diacon era Gherasim si ceilalti frati l-au lasat, ca sa nu faca scarba si tulburare intre dansii. Teodorit s-a dus apoi la schitul Csenag si si-a zidit coliba si s-a stabilit acolo. Pe urma a scris ca sa-i trimita si aceasta tingire, iar ei au trimis-o prin Teofan.

Ducandu-se el, a sezut pe drum la un izvor de apa ca sa manance paine. Acolo i s-a aratat Sfantul, in chip necunoscut, si i-a zis: „Blagosloveste, ce ai in traista? Vreau sa vad, nu cumva sunt lucruri de ale mele?“ Iar el socotind ca a pierdut ceva, i-a aratat ce are. Caci avea in acea tingire si melci ca sa duca la Rusicon. Iar Sfantul, vazand melcii, s-a ingretosat si a zis: „Parintii cei vechi nu au mancat din acestia, iar mirenii din lume s-au invatat de la latini a manca si acum mananca si calugarii“. Apoi a luat Sfantul tingirea si s-a facut nevazut.

Povestind fratilor care-i dadusera tingirea ceea ce i se intamplase, Teofan s-a mirat foarte dandu-si seama ca asuprirea lui Teodorit nu placuse Sfantului.

Sfinte Cuvioase Parinte Nil, de acolo, din Ceruri, roaga-te pentru noi pacatosii!

Doamne ajuta!

Stefan Popa

Despre autor

Stefan Popa Stefan Popa

Senior editor
300 articole postate
Publica din 28 Septembrie 2012

21 Februarie 2013

Vizualizari: 2165

Voteaza:

Minunile si aratarile Sfantului Nil Cavsocalivitul (II) 5.00 / 5 din 1 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE