Randuielile obstii Sfintei Manastiri Sihastria279

Rânduielile obştii sfintei mănăstiri Sihăstria Raionul Tg. Neamţ, introduse în mănăstirea noastră de răposatul stareţ protosinghel Ioanichie şi completate de preacuviosul arhimandrit Cleopa Ilie, fost stareţ în această obşte, aprobate şi pentru obştea Mănăstirii Slatina cu Decizia nr. 147 a înaltpreasfinţitului Patriarh Iustinian din anul 1949 odată cu reorganizarea ei, sunt următoarele:

1. Se va întocmi o singură pungă, din tot venitul sfintei mănăstiri, atât din salariul de la stat, cât şi din venitul de la biserică şi din venituri proprii. Toţi acei bani se vor vărsa la casieria sfintei mănăstiri. Casierul va da pentru cheltuieli bani oriunde va fi nevoie, numai cu aprobarea stareţului.

2. Se va face o singură masă, în comun, pentru tot soborul şi nimeni nu are voie a face mâncare acasă sau să aibă plită în chilie, afară de bucătăria obştii. Cine se va afla că a mâncat acasă sau printre mese va fi canonisit. La cei bolnavi se va da mâncare la chilie prin cel rânduit a îngriji de ei, însă numai arunci când va fi bine cercetat cazul (bolnavul nu poate veni la masă sau are nevoie de regim).

3. Este oprită cu desăvârşire mâncarea de carne280 în mănăstire pentru personalul mănăstirii, precum şi intrarea femeilor în chiliile monahilor şi fraţilor din mănăstire.

4. Toţi ieromonahii, ierodiaconii, monahii şi fraţii nu vor lipsi de la slujbele de noapte (Utrenie şi privegheri). Cine nu va lua parte la slujbele de mai sus, afară de caz de boală sau dacă a sosit de la vreun drum, fiind ostenit, acela va fi pedepsit cu luarea hranei a doua zi şi va face canon la masă.

5. Cel rânduit de săptămână la cuvântul ce se citeşte la trapeză va avea grijă din timp să aleagă cuvântul de folos şi să ia blagoslovenie de la stareţ pentru citit.

6. Privegherile de toată noaptea vor fi 12 în cursul anului, la toate praznicele împărăteşti, iar privegheri de toate vor fi 68 pe an, după cum arată Tipicul Mare, plus cele cerute de credincioşi.

7. Toţi meseriaşii de orice fel de branşă nu au voie a lucra nimic particular, afară de cazuri excepţionale, când va da binecuvântare stareţul sau economul.

8. Nu este îngăduit nici unui ieromonah, ierodiacon, monah sau frate, a primi în chilie rudenii, fraţi sau surori, fără blagoslovenia stareţului. Toţi închinătorii vor fi primiţi la arhondaric. Celor bolnavi, care au nevoie de sfinte rugăciuni ca: Sfântul Maslu, Spovedanie, Agheasmă, citit..., li se vor face aceste slujbe numai în biserică sau paraclise.

9. Fraţii începători se vor primi, potrivit regulamentului în vigoare aprobat de Sfântul Sinod, pe timp de trei luni provizoriu şi, după o ispitire canonică de trei ani, se vor călugări, de vor îndeplini condiţiile cerute de sfintele canoane şi regulament.

10. Consiliul duhovnicesc, precum şi cel economic, se va întruni cel puţin o dată pe lună, potrivit cu Regulamentul vieţii monahale în vigoare, unde se vor discuta diferite probleme privind viaţa duhovnicească şi activitatea economică a mănăstirii.

11. Mărturisirea întregului personal al mănăstirii se va face în mod obligatoriu o dată pe săptămână, de preferinţă vinerea, la duhovnicii rânduiţi. Molifta pentru spovedanie se va face în biserică la Utrenia de joi noaptea.

12. Masa de obşte în timpul Postului Mare va fi o dată pe zi la ora 15, afară de sâmbătă şi duminică, când se va da masa de două ori pe zi. In tot cursul anului lunea, miercurea şi vinerea, masa va fi o dată pe zi. Suplimente se vor da la ora 10 numai la cei cu ascultări grele, bolnavilor şi celor neputincioşi.

13. Arhondaricul mănăstirii va fi cu desăvârşire separat de pavilionul unde locuiesc părinţii şi fraţii mănăstirii. Arhondarul va rândui credincioşilor camere, le va da lămuriri necesare, îi va îndruma către biserică sau către duhovnicii rânduiţi, precum şi la trapeză, la ora potrivită. Se recomandă ca arhondarul să fie un părinte mai bătrân, potrivit regulamentului în vigoare. Duminica, în sărbători sau oricând se vor afla credincioşi în mănăstire, vor fi ospătaţi la trapeza mănăstirii în mod gratuit.

14. Duminica şi în toate sărbătorile, întreg personalul va merge la biserică şi la masă obligatoriu cu rasă, camilafcă şi în ţinută cuviincioasă. Nimeni nu are îngăduinţă a umbla civil (fără dulamă) la chilie, prin curtea mănăstirii sau în afara mănăstirii. Nimeni nu are voie a dormi fără dulamă şi descins. De asemenea, nimeni nu are voie a-şi tunde sau reteza părul sau barba.

15. Hainele necesare personalului pentru lucru sau sărbătoare se vor da fiecăruia, după trebuinţă, de la magazia de haine a mănăstirii. Uneltele de lucru se vor păstra cu inventar la magazia de unelte şi se vor da de cel rânduit celor care merg la lucru, iar seara se vor înapoia.

16. Nimeni nu are îngăduinţă a da ceva din lucrurile mănăstirii la mireni, sub formă de împrumut sau milostenie, fără blagoslovenia stareţului sau a economului.

17. Orice slujbe religioase pentru mireni se vor face numai de ieromonahii rânduiţi de stareţul mănăstirii.

18. La fiecare început de post se va pune ajun de trei zile pentru tot soborul în mod benevol, iar în Postul Mare obligatoriu, afară de cei bolnavi sau neputincioşi.

19. Nici un monah sau frate nu este scutit de canonul şi pravila de chilie rânduite de stareţ sau de duhovnic.

20. Nimeni nu are îngăduinţă a pleca din mănăstire pentru interese personale fără bilet de voie semnat de conducerea mănăstirii. Este oprit cu desăvârşire a umbla fără rost prin lume sau prin alte mănăstiri.

21. Celelalte rânduieli privind alegerea stareţului, a consiliului duhovnicesc şi economic sau privind tunderea în monahism, hirotonia, precum şi procurarea, inventarierea şi păstrarea bunurilor mobile şi imobile, se vor face potrivit Regulamentului de organizare a vieţii monahale în vigoare, aprobat de Sfântul Sinod.

22. Modificarea prezentelor rânduieli ale mănăstirii noastre se va face, de va fi nevoie, numai cu aprobarea chiriarhului locului, la propunerea consiliului duhovnicesc şi economic al mănăstirii.

Pentru conformitate,

Stareţ, Protos. Ioil Gheorghiu <m.p.>281
Secretar, Protos. Calinic Lupu <m.p.>

279 Aceste rânduieli au fost alcătuite pe temeiul tradiţiei monahale patristice şi introduse iniţial în Mănăstirea Sihăstria de vrednicul Stareţ protos. Ioanichie Moroi (1909-1944). Ulterior, când arhim. Cleopa Ilie a ajuns stareţ (1944), le-a completat şi adaptat condiţiilor timpului său (a introdus în biserică citirea permanentă la Psaltire între slujbe, precum şi privegherea în cinstea Acoperământului Maicii Domnului în fiecare marţi seara), urmând ca mai apoi, odată cu mutarea sa ca stareţ la Mănăstirea Slatina (1949), să fie aprobate de către Patriarhul Iustinian şi pentru noua obşte prin Decizia nr. 147/1949.

Articol preluat din volumul "Hrana vietii fericite" a monahilor - Arhim. Luca Diaconu

Cumpara cartea "Hrana vietii fericite" a monahilor