RECENZIE : - Doctorul Nicolae Paulescu sau Stiinta marturisitoare

RECENZIE : - Doctorul Nicolae Paulescu sau Stiinta marturisitoare Mareste imaginea.

RECENZIE : - Doctorul Nicolae Paulescu sau Stiinta marturisitoare, Editura Christiana, Bucuresti – 2002, 282 pagini.

MOTTO: “A demonstra existenta unei cauze prime a vietii, imateriale, unice si infinit intelepte – iata limita sublima la care ajunge fiziologia. Aceasta cauza prima este Dumnezeu. Omul de stiinta nu se poate deci multumi sa zica: Credo in Deum ( Cred in Dumnezeu ). El trebuie sa afirme: Scio Deum esse ( Stiu ca Dumnezeu exista ).


Dr. N.C.Paulescu.


In anul 2001 s-au implinit 70 de ani de la moartea doctorului Nicolae C. Paulescu (1869 – 1931) si 80 de ani de la descoperirea de catre el a Insulinei ( brevetata de catre Ministerul Industriei si Comertului la 10 aprilie anul 1992, sub denumirea de “Pancreina”). Volumul de fata nu face altceva decat sa vina in prelungirea “Anului Paulescu”, care a fost, din pacate, asa cum observa si editorul acestei carti – Razvan Codrescu, foarte slab reprezentat mediatic si editorial, propunandu-si o introducere lamuritoare si lesne accesibila in gandirea filosofico-stiintifica a marelui savant crestin – conturata in ciclul de lucrari intitulat “Fiziologie filosofica”, dar si in complexa sa biografie, pilduitoare in multe privinte, dar nu lipsita de anumite contradictii…Trebuie remarcat faptul ca, asa cum a precizat Razvan Codrescu “ Dincolo de genialele sale performante de laborator, N.C. Paulescu a inaltat un impresionant edificiu teoretic al stiintei crestine, fiind, in rasparul pozitivismelor contemporane, cel mai important promotor roman al creationismului si finalismului, cu o solida argumentatie, deopotriva stiintifica, filosofica si teologica. S-a afirmat despre el ca a fost, in spatiul gandirii romanesti, cel mai mare interpret stiintific al divinitatii”.

Tocmai aceste lucruri a cautat, si a reusit, sa faca aceasta lucrare care constituie o provocare la reevaluarea generala a teismului stiintific creationist, intr-o vreme in care evolutionismul pierde tot mai mult teren.

Volumul de fata reprezinta o premiera, prin faptul ca aduna la un loc atat scrieri de Nicolae Paulescu – alese atent din mai multe volume si subsumate temei precizate in titlu: “Stiinta marturisitoare”, cat si scrieri despre Nicolae Paulescu – acoperind toate dimensiunile vietii si activitatii sale, scrise, in cronologie inversa, de catre Razvan Codrescu, in anul 1999, si care se numeste “N.C. Paulescu sau stiinta lui Scio Deum esse” ( tot el fiind si cel care semneaza Argumentul Editorial de la inceputul lucrarii si s-a ocupat de Notele Bio-bibliografice de la sfarsitul ei), de Dr. V.trifu intitulat “Profesorul Paulesu”, scris in anul 1944, si catre de Nichifor Crainic, care vorbeste despre Nicolae Paulescu ca fiind “Fondatorul Nationalismului Crestin”, scris in anul 1937.

Prima sectiune a volumului reuneste, extrase fiind din diferite volume si grupate in ordine cronologica, cinci texte paulesciene ( la origine, lectii sau conferinte ) intitulate: “Suflet si Dumnezeu”-1905, “Ideea de Dumnezeu in stiinta”-1905, “Instinctele de natie si umanitate”-1910, “Remediile patimilor sociale”-1910 si “Spitalul”- aparut in anul1913. La finele volumului, asa cum am precizat si mai sus, editorul acestei lucrari a asezat un “Tablou bio-bibliografic” care este cel mai complet pana astazi.

Cititorul de astazi are astfel la indemana acele texte care acopera aproape integral conceptia filosofico-stiintifica a autorului, precum si toate indicatiile necesare unei aprofundari a studiului operei paulesciene, in masura in care se va simti tentat sa o intreprinda.

In privinta numeroaselor note de subsol, cele de autor sunt date cu cifre arabe, iar cele de editor sunt cu asterisc.Toate segmentele puse intre paranteze drepte( compliniri, precizari, etc.) reprezinta interventii editoriale pe care Razvan Codrescu le-a considerat utile pentru cititorul actual. De asemenea, printre altele, editorul precizeaza ca “N.C. Paulescu citeza uneori din lucrari sau editii care nu mi-au fost accesibile in Romania. In cateva cazuri, prin urmare, nu pot garanta fidelitatea citatelor traduse de autor ( in care am intervenit, de regula, in acelasi sens in care am intervenit in tot textul ), nici exactitatea unor trimiteri (uneori incomplete). Ori de cate ori s-a putut, am facut insa confruntarile de rigoare. Se intelege ca anumite erori tehnice ale editiilor princeps ( destul de modeste editorial ), de care autoul nu este responsabil, au fost indreptate in mod tacit. Tot in mod tacit, pe cat mi-a fost cu putinta, am indreptat si unele inexactitati de fond strecurate in editiile respective ( nume de persoane, ani, indicatii bibliografice, sintagme straine etc.)”.

Pentru o mai buna edificare a importantei acestei lucrari vom reda, in cele ce urmeza, un citat din capitolul “Suflet si Dumnezeu”: …”Stiinta, dupa cum ati vazut, demonstreaza existenta sufletului si ii defineste principalele atribute. Dar ea nu poate sa se opreasca din mersul ei inainte. Fiind cunostinta prin cauze, ea trebuie sa se intrebe: Care este cauza sufletului? Este evident ca sufletele fiintelor vietuitoare deriva din acelea ale parintilor lor, care sunt, ca sa zic asa, cauzele lor immediate. Dar aceste cauze nu pot fi decat cauze secundare, a caror serie nu este limitata…Ratiunea, sprijinita pe Principiul Cauzalitatii ( Nimic nu se face fara cauza ), ne conduce, in mod necesar, la notiunea existentei unei cauze primare a sufletului – notiune stiintifica, principiul cauzalitatii fiind insasi baza stiintei…Acum putem da intrebarii “Care este cauza vietii?” urmatorul raspuns, ce indeplineste toate conditiile cerute de metoda stiintifica: - Viata este efectul a doua cauze imateriale: una, cauza secundara sau sufletul, unica pentru fiecare fiinta vietuitoare, alta, cauza primara sau Dumnezeu, unica pentru totalitatea fiintelor vietuitoare.”

Mesajul esential al vietii si operei lui N.C. Paulescu sta in aceasta reliefare a unitatii dintre natural si supranatural, cu toate consecintele ei teoretice si practice . Poate ca nici un savant roman n-a mai vorbit atat de avantat ca el despre Unirea desavarsita ce trebuie sa existe intre Religie si Stiinta, precizeaza Razvan Codrescu.

Prezentandu-l in cateva pagini din volumul sau “Ortodoxie si Etnocratie”(1937), Nichifor Crainic observa: “Pentru Nicolae Paulescu (…) naturalul si supranaturalul nu se exclud, ci se completeaza; Iisus Hristos n-a venit sa strice natura ci s-o desavarseasca. Caci natura e creatia lui Dumnezeu, iar crestinismul e revelatia aceluiasi Dumnezeu”.

Spunem si noi, la fel ca Razvan Codrescu, ca speram ca acest demers editorial sa contribuie la mai buna cunoastere actuala a “Cazului Paulescu”, dar si la mai buna reconsiderare a raportului religie – stiinta, intr-o lume romaneasac adesea prea uitatoare de sine si de Dumnezeu.

In incheiere, redam cuvintele de apreciere ale marelui istoric Nicolae Iorga la adresa marelui savant Nicolae Paulescu, publicate de catre editor pe coperta cartii: “Profesorul Paulesu, care a trait ca un mucenic si a murit ca un sfant, infatiseaza in chipul cel mai expresiv pe invatatul roman, asa cum il fac cele mai bune traditii ale tarii noastre. Cine l-ar fi vazut discret, rece, tacut, nu si-ar fi dat seama de opera pe care acest om o avea in urma sa. A trebuit ca moartea sa dezlege pe prietenii cei mai de aproape, pe ucenicii cei mai credinciosi, pentru ca revelatia sa se produca si sa se cunoasca numarul si insemnatatea descoperirilor lui”.

Drd. Stelian Gombos

.

Despre autor

Stelian Gombos Stelian Gombos

Senior editor
287 articole postate
Publica din 28 Iulie 2009

02 August 2012

Vizualizari: 1884

Voteaza:

RECENZIE : - Doctorul Nicolae Paulescu sau Stiinta marturisitoare 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE