Sfantul Domnitor Neagoe Basarab

Sfantul Domnitor Neagoe Basarab Mareste imaginea.

Sfantul Domnitor Neagoe Basarab al Tarii Romanesti si folosul, participarea sau impactul crestinilor ortodocsi romani in Uniunea Europeana

Cu ajutorul lui Dumnezeu ne bucuram, in aceste vremuri, sufletele de pacea ce izvoraste din frumoasa proclamare a canonizarii si din smerita slujire si pomenire (de acum) a Sfantului Domnitor Neagoe Basarab - Domn al Culturii, Spiritualitatii si Print al Pacii - ctitor de cultura, spiritualitate si viata duhovniceasca in aceste locuri binecuvantate de Dumnezeu ale Tarii Romanesti, Argesului, Dambovitei, Ramnicului si Olteniei, alaturi de multi Sfinti Romani printre care, la loc de frunte se numara Sfintii Ierarhi Calinic de la Cernica si Antim Ivireanul.

Si in aceste momente constatam faptul ca exista o contributie permanenta a vietii monahale la bunastarea morala si duhovniceasca a societatii romanesti de la inceputul sec. XXI, iar aceasta lucrare ar fi fost cu siguranta incompleta daca Dumnezeu nu ar fi binecuvantat pamantul romanesc (si) cu foloasele trudei si jertfei de sine pe care Sfantul Voievod Neagoe Basarab - cu zi de praznuire anuala pe data de 26 septembrie - le-a daruit romanilor, prin ctitorirea Sfintei Manastiri a Argesului, sfintita cu mare fast la 15 august anul mantuirii 1517.

Despre Sfantul Neagoe Voievodul se poate discuta din multe perspective: teologice, culturale, duhovnicesti si lista poate continua. Credem ca Sfantul Domnitor Neagoe Basarab – cu a „a sa invatatura catre fiul sau Teodosie” - este unul din simbolurile renasterii vietii culturale, spirituale si nu in ultimul rand monahale, pe pamanturile Munteniei si Olteniei, exemplu de demn urmat pentru noi in asezarea corecta si autentica a Bisericii in relatia cu societatea actuala atat de supusa presiunilor secularizarii si relativizarii oricaror valori morale.



Manastirea ctitorita de Sfantul Domnitor Neagoe Basarab din Curtea de Arges cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” ce adaposteste sfintitele moaste ale Sfintei Mucenite Filofteea si totodata are (si) statutul de Catedrala Arhiepiscopala a Arhiepiscopiei Argesului si Muscelului – pastorita in aceste vremuri binecuvantate de catre vrednicul carturar, logofat spiritual si parinte misionar – pilduitorul Arhiereu Calinic Argatu. Aceasta biserica voievodala si princiara este nu numai spatiu fizic, concret a slujirii lui Dumnezeu in post, rugaciune, smerenie si ascultare, ci si izvor de viata crestina, loc de pelerinaj pentru oamenii care traiesc in tumultul cotidian, prilej de impacare cu Dumnezeu, cu sine si cu aproapele. Cunoasterea vietii, a faptelor si ctitoriilor carturaresti ale Sfantului Neagoe Basarab inseamna pentru credincios lucrarea la care este chemat fiecare dintre noi in vremurile de acum.

Romania se avanta pe drumul integrarii europene. Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana reprezinta o mare oportunitate pentru romani si pentru Biserica neamului nostru de a marturisi Europei despre valorile inestimabile pe care Ortodoxia le poarta de milenii, Sfantul Neagoe si mostenirea pe care ne-a lasat-o, ocupand un loc de seama in acest demers. Marturisirea incepe de aici, din tara, prin impreuna-lucrarea, colaborarea si sinergia la care sunt randuite Biserica si Statul, doua entitati care departe de a se exclude reciproc, sunt chemate sa slujeasca poporul roman prin respectul si sustinerea reciproca in elaborarea raspunsurilor cerute de exigentele etapei istorice prin care trece tara noastra, in momentul de fata.

Fara pretentia de a raspunde acestei probleme in intregime sau de a reusi sa epuizez abordarea acestei teme referitoare la Uniunea Europeana si pozitia noastra fata de ea, ca si crestini ortodocsi ce ne straduim sa traim si sa implinim invatatura Bisericii, trebuie, totusi, sa-mi accentuez convingerea ca acest subiect presupune mult realism, clarviziune si suficient discernamant. Acest realism ne cheama pe noi la evidentierea a doua principii esentiale referitoare la relatia noastra cu Uniunea Europeana, primul fiind acela ca nu Uniunea Europeana reprezinta o problema ci propria noastra prezenta in cadrul ei, iar al doilea se curpinde in faptul ca problema noii compozitii si sinteze nu este de sorginte politica sau economica ci de natura culturala si spirituala. Dincolo de influentele permanente ale Occidentului in tarile rasaritene, deosebirea de cultura dintre Europa apuseana si popoarele ortodoxe ramane, in multe locuri de nedepasit.

Prin urmare, crestinul ortodox trebuie sa intre intr-un mod cat mai constient in Uniunea Europeana, insotit fiind de anumite certitudini si atitudini, care ii vor delimita in continuare prezenta si statutul sau in ea si, in general, in noua realitate si mentalitate europeana. De la el se cere sa aiba o constiinta clara a diferentei foarte pronuntata dintre civilizatia rasariteana, ortodoxa si cea occidental-apuseana. Civilizatia care s-a format prin simbioza dintre spiritul romanic, elenist (grecesc) si ortodoxia crestina, adica civilizatia vechii Uniuni Europene, comuna atat Apusului cat si Rasaritului din primul mileniu, este o civilizatie theonoma si theocentrica.

Toate manifestarile crestinului ortodox poarta amprenta luptei omului spre desavarsirea existentei lui prin dumnezeiescul Har necreat, si lucrator de indumnezeire. Scopul civilizatiei crestin-ortodoxe nu este doar civilizarea ori imbunatatirea etica a omului, ci depasirea faptului de a fi o creatura zidita, prin schimbarea omului in dumnezeu – om, dupa Har. De aceea, modelul antropologic al Ortodoxiei nu este omul bun si virtuos, dintr-o perspectiva umanista si umanizanta, ci Dumnezeu – Omul Iisus Hristos.

Asadar, Uniunea Europeana se prezinta pentru Ortodoxie ca un teren ce tebuie cercetat cu dorinta de realizare a misiunii sfinte, ca fiind un spatiu de marturie si de marturisire a cuvantului si a modului ori a atitudinii de viata care reprezinta esenta si fundamentul Traditiei Ortodoxe. Bineinteles, misiunea sfanta, se refera in fond, nu la variata conducere a spatiului european, ci la popoarele ei, ceea ce chiar s-a petrecut in primele secole ale Crestinatatii, intre granitele Imperiului Roman de atunci. Tocmai aceasta poate sa constituie misiunea noastra ca ortodocsi in Uniunea Europeana a batranului continent iar aceasta prezenta trebuie sa fie, in primul rand, una liturgica si spirituala, duhovniceasca.

Sfanta Liturghie cu intregul nostru cult reprezinta cel mai valoros tezaur al nostru (nu afirmam acest lucru din triumfalism) fiindca ea cuprinde si salveaza dinamic trairea si viata noastra, credinta si modul teologic de existenta al Sfintilor nostri. Traditia ascetica a Sfintilor alcatuieste izvorul civilizatiei noastre, a carei chintesenta este principiul crestin potrivit caruia „Mai fericit este a da decat a lua” (Fapte 20, 35), care, in acest fel, nu impartaseste lacomia, avaritia egoista si isteria individualista.

In consecinta, nu este greu sa indreptateasca cineva nelinistile, zbaterile si framantarile acelora care cunosc Ortodoxia prin experienta lor, pentru viitorul nu doar al Ortodoxiei, ci si al ortodocsilor in Europa, si nu nu numai in ea. Pentru ca acest viitor se afla in stransa legatura cu felul de a fi al Ortodoxiei care este reprezentata in Uniunea Europeana prin noi insine, ca ortodocsi, cu alte cuvinte prin recunoasterea si marturia propriei noastre legaturi pe care o avem cu Traditia Sfintilor Parinti ai Bisericii. Deoarece numai Sfintii sunt purtatori substantiali, autentici si adevarati marturisitori ai Ortodoxiei.

Dat fiind faptul ca manastirile – cum ar fi spre exemplu (si) sfanta manastire Dealu din apropierea vechiului scaun al Tarii Romanesti a Targovistei - ca mijloc de marturie si de marturisire, salveaza in felul cel mai corect modul de existenta, ca predare integrala de sine Harului Divin, manastirea va fi, in cele din urma si in europeana noastra diaspora, cristelnita perpetua spre (re)botezarea si (re)nasterea nu doar a celorlalti europeni ai nostri, ci si a ortodocsilor insisi.

Daca cineva tine seama de cautarile si preocuparile europene contemporane – in special la nivelul poporului – care fac posibila misiunea sfanta a Ortodoxiei, relatarile de mai sus se confirma a fi realiste si aplicabile. Omul european poarta in chip vizibil ranile unei deziluzii existentiale tragice, traind intr-un vid sufletesc – spiritual, care il aduce permanent mai aproape de Orientul Apropiat, Indepartat sau Mijlociu. Prin moartea Metafizicii, el cauta Adevarul (care il va face liber) ca experienta de traire si de aceea se refugiaza in diferite practici si artificii spirituale ori substituti religiosi, care sunt oferiti de catre ocultismul oriental.

Tocmai la aceasta solicitare poate sa raspunda Ortodoxia, insa numai atunci cand isi mentine autenticitatea ei, caci daca Europa are inca suspinuri si dureri in alienarea ei, acest lucru se datoreaza, in cea mai mare parte si inconsecventei noastre, fiindca suntem, de foarte multe ori, ortodocsi doar cu numele nu si cu fapta, precum si a modului gresit in care purtam dialogul cu ea. In incheiere, doresc sa subliniez faptul ca a sosit vremea si ceasul pentru reevaluarea metodei dialogului nostru teologic, bine articulat si judicios argumentat sau elaborat, cu Europa si cu Crestinatatea apuseana. Caci numai in cadrul spiritualitatii patristice si autentice este cu putinta perceperea, din punct de vedere ortodox, a unitatii crestine, ecumenice. In lipsa acestei unitati crestine si ecumenice, autentice, adica a Ortodoxiei celei perene, nu poate fi zidita, vreodata unitatea si simbioza in Europa unita – pentru care ne rugam sa fie spre binele nostru cel pamantesc si, mai ales, cel ceresc si spre Slava lui Dumnezeu Cel in Treime laudat!.

Drept urmare, Sfantul Neagoe Basarab a fost un mare ctitor, dar si un intelept sfatuitor si Domnitor al Tarii Romanesti, iar nu in ultimul rand si vrednic sprijinitor al Sfantului Munte Athos, intre care la loc de cinste se numara sfanta manastire Cutlumusiu. Acest Sfant a sustinut politica Statului in masura in care aceasta slujea interesele poporului drept-credincios, dar nu a ezitat sa manifeste o opozitie ferma fata de unele intruziuni nocive ale unor reprezentanti din cadrul puterii de stat in viata eclesiala, atunci cand a fost cazul. Atitudinea pe care Sfantul Neagoe a avut-o in propria sa persoana, in relatiile cu puterea statala a fost intemeiata pe dragoste crestina, pe curaj profetic si pe jertfa personala, de sine. Fara a intra, defapt, in conflict cu autoritatea ce o revendica atributiile voievodului, Sfantul Neagoe a reusit sa „dea Cezarului (si secularului) ce este al Cezarului si lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu”!.

Relatia dintre Biserica si Stat a cunoscut in Romania post-decembrista o evolutie care se caracterizeaza prin tendinte de armonizare a politicilor sociale, precum si de intelegerea clara, corecta a rolului si a locului detinute de catre cei doi parteneri in lucrarea comuna de slujire a poporului nostru.

Cu siguranta ca exemplul Sfantului Neagoe Basarab este de mare folos pentru Biserica noastra, cea luptatoare a lui Iisus Hristos, in demersul ei permanent de marturisire a cuvantului dumnezeesc. Dintr-o atare perspectiva, Statul este arealul in care slujitorii Bisericii sunt chemati sa marturiseasca cele de folos implinirii demersurilor de dreptate sociala, de bunastare materiala si spirituala pe care orice stat modern cauta sa le implineasca pentru cetatenii sai. Zestrea de valori spirituale, culturale si materiale a Bisericii la care Sfantul Neagoe are o contributie insemnata, este absolut necesara pentru definirea corecta a locului si a rolului Romaniei ca stat membru al Uniunii Europene.

Responsabilitatea Bisericii Ortodoxe Romane in fata lui Dumnezeu si a natiunii romane este egala cu responsabilitatea Statului Roman, respectul, armonia si colaborarea fiind considerate repere fundamentale ale viitoarei relatii dintre Biserica si Stat in contextul integrarii Romaniei in Uniunea Europeana.

Asadar, Sfantul Domnitor Neagoe Basarab ramane pentru noi un model de viata duhovniceasca, de slujire si mai ales de echilibru, un Sfant care ne arata calea demna de urmat spre dezvoltarea relatiei dintre Biserica si Stat, o relatie care, fiind caracterizata prin cunoastere reciproca, respect si eficienta colaborare, va fi benefica cetatenilor tarii noastre.

Am convingerea ca tot ceea ce s-a marturisit, in aceasta perioada, despre Sfantul Neagoe reprezinta nu numai o contributie importanta la cunoasterea vietii si slujirii Sfantului, cat mai ales o actualizare si o asezare folositoare a mostenirii lasate noua de acesta, in contextul existentei noastre de oameni ai inceputului de mileniu III. Dumnezeu sa ne ajute in slujirea la care am fost chemati si asezati fiecare dintre noi, iar bineplacutul Sfant si Slujitor al Bisericii noastre sa ne invredniceasca prin rugaciunile sale la Scaunul Ceresc pentru a-i purta peste timp mostenirea!.

Drd. Stelian Gombos – Consilier
la Secretariatul de Stat pentru Culte
din cadrul Guvernului Romaniei

.

Despre autor

Stelian Gombos Stelian Gombos

Senior editor
287 articole postate
Publica din 28 Iulie 2009

26 Septembrie 2012

Vizualizari: 2160

Voteaza:

Sfantul Domnitor Neagoe Basarab 0 / 5 din 0 voturi.

Cuvinte cheie:

sfantul neagoe basarab

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE