Valoarea duhovniceasca a Sfintei Liturghii

Valoarea duhovniceasca a Sfintei Liturghii Mareste imaginea.

Cultul Bisericii Ortodoxe numara foarte multe slujbe inchinate fie lui Dumnezeu Celui in Treime, fie unei Persoane a Sfintei Treimi (Tatalui, Fiului sau Duhului Sfant), fie Maicii Domnului, sau Sfintilor pe care Biserica i-a canonizat pentru a le acorda cinstire. Prin slujbele si ritualurile savarsite de catre preoti in Biserica, se revarsa harul divin prin lucrarea Duhului Sfant, tuturor oamenilor. Fiecare crestin este legat de cultul Bisericii, deoarece prin acesta el (crestinul) a fost introdus in aceasta institutie divino-umana, infiintata de Matuitorul Hristos. Astfel, prin Botez, credinciosul intra in Biserica, primind harul necesar sa creasca in dragostea fata de Dumnezeu si fata de aproapele. Iar pentru a fi cat mai aprope de Dumnezeu, crestinul trebuie sa mearga la biserica, sa participe la slujbe, deci sa respecte cultul al carei Biserici este membru. Prin aceasta el se afla in comuniune cu Dumnezeu si cu aproapele.

Bineinteles, rugaciunea personala are importanta ei, fiind un dialog personal al crestinului cu divinitatea, insa puterea in rugaciune si iubirea adevarata se regaseste mai ales in timpul slujbelor, in biserica, atunci cand comunitatea se roaga intr-un singur glas Celui Atotputernic. Slujirea preotului, raspunsurile stranei si gandurile comunitatii inaltate spre Parintele Atottiitor, aduc in sufletul crestinilor liniste, credinta puternica si iubire. Sfantul Ioan din Kronstadt remarca starea simtita de credincios in biserica spunand: ,,Intrand, in timpul dumnezeiestilor slujbe in biserica lui Dumnezeu, Cel mai inainte de vecii si fara de sfarsit, Creatorul a toata creatura, sunteti ca si cum ati fi trecut pragul timpului si auziti neincetata lauda adusa Celui vesnic si celor bine-placuti Lui care s-au invrednicit de viata vesnica. Aici invatati voi insiva sa nu va legati de ce este vremelnic si pieritor, ci sa nazuiti spre ce este statornic si vesnic, nestramutat si neschimbat.” Prin urmare, credinciosul are mare folos de slujbele care se tin in biserica, oficiate de preoti care se roaga pentru comunitate impreuna cu aceasta.

,,Ultimul scop al cultului ortodox, spune un cercetator, nu este doar o simpla influenta morala sau o actiune de indrumare, ci unirea tainica cu Dumnezeu, sfintirea vietii de pe pamant, a sufletului si a trupului, a intregii creatii.”

In centrul cultului crestin ortodox se afla sfanta liturghie. ,, Cuvantul Liturghie insemna in vremurile vechi orice lucrare savarsita pentru popor, o slujire publica. Cu trecerea timpului, cuvantul Liturghie in limbajul bisericesc a ajuns sa defineasca in mod special randuiala Tainei Dumnezeiestii Euharistii. Acest lucru a fost foarte nimerit daca ne gandim ca Dumnezeiasca Euharistie este intr-adevar slujba si slujire pentru popor, si mai ales sfanta si mantuitoare. Este o slujire obseasca pentru ca se savarseste in chip public, si la savarsirea ei este de fata intreg poporul.” Aceasta poate fi considerata cea mai importanta slujba, intrucat, in timpul ei, prin coborarea Sfantului Duh, painea si vinul se prefac in insusi Trupul si Sangele lui Iisus Hristos si aceste daruri sunt date crestinilor spre a-L avea pe Mantuitorul intru ei.

Aceasta Taina a Euharistiei isi are originea incepand cu Cina cea de Taina, pe care Hrisos a luat-o inainte de a patimi. Atunci , ,,pe cand mancau ei, Iisus, luand paine si binecuvantand, a frant si, dand ucenicilor, a zis: Luati, mancati, acesta este Trupul Meu. Si luand paharul si multumind, le-a dat zicand: Beti dintru acesta toti, ca acesta este Sangele Meu, al Legii celei noi, care pentru multi se varsa spre iertarea pacatelor.”(Mt. 26, 26-28), iar terminand le-a poruncit Apostolilor: ,,Aceasta sa o faceti intru pomenirea Mea.”(Lc. 22, 19). Astfel, Mantuitorul instaureaza Taina Sfintei Euharistii, cea prin care crestinii pot sa-L primeasca deplin pe Hristos intru ei. Prin participarea la sfanta liturghie omul poate ajunge la scopul ei final: sa primeasca darurile, sa-si sfinteasca viata prin iertarea pacatelor si sa mosteneasca imparatia lui Dumnezeu si viata vesnica.

Una din insusirile ,,chipului lui Dumnezeu” din om (Facere 1, 26), adica dintre acele daruri de la Dumnezeu care il deosebesc pe om de animale si de celelalte zidiri, este dragostea si dorinta omului de a ajunge la Dumnezeu pe care omul o are sadita inlauntrul lui. Credinciosul va incerca necontenit sa devina cat mai duhovnicesc, sa- L simta pe Dumnezeu cat mai deplin in inima lui, si sa-I aduca jerfa pentru ispasirea pacatelor si pentru desavarsire. Iar prin unirea care se produce in Sfanta Euharistie dintre om si Hristos se inteasa o legatura tainica. Dupa ce ne impartasim Hristos ne spune: ,,M-am unit si M-am legat cu tine si ti-am spus: mananca- Ma, bea-Ma! Nu in chip simplu ma leg cu tine, ci Ma impletesc, Ma las mancat, Ma subtiez putin cate putin, ca amestecarea, impletirea li unirea sa fie mai depline. Pentru ca cele care se unesc, isi pastreaza limitele lor, Eu insa ma tes impreuna cu tine. Nu vreau sa fie ceva intre noi, doresc ca amandoi sa fim una.” Observam astfel, cat de mare este Taina aceasta, ca Hristos sa se uneasca deplin cu noi, iar noi sa-L primim in viata noastra, sa ne induhovnicim, si sa incepem sa-L slujim dupa poruncile Sale. Liturghia are astfel, o dimensiune duhovniceasca deosebit de ridicata.

,,Recugetand la cele duhovnicesti, sufletul moare putin cate putin pentru Dumnezeu si pentru aceste lucruri, ramane surd fata de ele. Ce poate fi mai important, mai maret, mai sfant, mai dumnezeiesc, mai facator de minuni si mai miscator decat liturghia? Dar multi dintre crestini sunt morti si surzi pentru ea; asista fara niciun chef, rece, in timp ce privirile si gandurile ratacesc cine stie pe unde. De ce? Din pricina ca n-au destula credinta in aceasta Taina si, mai cu seama, fiindca nu cugeta indeajuns la maretia, la sfintenia, la puterea ei de viata- facatoare si la roadele ei: innoirea si viata vesnica.” Pentru aceasta, credinciosii trebuie sa fie constienti de puterea harica pe care Dumnezeu o ofera prin sfanta liturghie. Aceasta este slujba la care vin insusi ingerii din ceruri, coborandu-se in altar pentru a se minuna. Se spune ca tocmai acum, la aceasta slujba oamenii sunt intr-un fel superiori ingerilor, deoarece pot sa se impartaseasca cu insusi Trupul si Sangele lui Hristos. Ingerii, fiinte spirituale, fara de materie, nu au aceasta posibilitate, desi isi doresc.

,,Sfanta Liturghie determina stilul vietii crestine si face sa rasara virtutile care il fac pe credinvios integru, capabil sa se daruiasca pentru binele semenilor.” In sfanta liturghie Dumnezeu ni se descopera noua credinciosilor, un izvor de har, in care cele ceresti se intalnesc cu cele pamantesti, sau, dupa expresia Sfantului Ioan de Kronstadt, liturghia este cerul pe pamant. ,,O cat de mareata, de sfanta, de mantuitoare si de dorita este pentru crestin liturghia! Cu adevarat biserica se face cer! Fiinca Dumnezeu in Treime pogoara pe sfantul si de-viata-facatorul prestol in fiecare zi si savarseste marea minune a milostivirii Sale, prefacant painea si vinul in Preacuratul Trup si Preacuratul Sange al Fiului lui Dumnezeu si invrednicindu-i pe credinciosi sa se impartaseasca cu Ele.”

Sfanta Liturghie este Imparatia harica intemeiata de Hristos pe acest pamant! In decursul acesteia omul se umple de har, iar rugaciunile adresate lui Dumnezeu in acest timp se refera doar la nevoile omului: iertarea pacatelor, sanatate, mantuire, intru toate cele din jur buna-sporire si intelegere si odihna impreuna cu sfintii.

,,Credinciosul pleaca de la Sfanta Liturghie cu convigerea nezdruncinata ca s-a intalnit si s-a unit cu Hristos, ca este un purtator de Hristos, un ,,hristofor”, straduindu-se sa pastreze acest scump odor cu mare cinste si sa devina marturisitor al Lui” .

Bibiliografie folosita:
Sfantul Ioan din Kronstadt, Cerul pe pamant, cugetari mistice despre Biserica si Cultul divin ortodox, trad. Boris Buzila, Editura Deisis, Sibiu, 1996
Episcop Teodor de Andida, Comentariu liturgic, trad. Pr. Prof. Nicolae Petrescu, ed. Mitropolia Olteniei
Arhimandrit Vasilios Papadaki, Talcuire la Dumnezeiasca Liturghie, trad. Pr. Victor Manolache, ed. Editura Egumenita, 2012

Sopterean Bogdan- Lucian

.

Despre autor

Bogdan Sopterean Bogdan Sopterean

Colaborator
1 articole postate
Publica din 17 Aprilie 2014

25 Aprilie 2014

Vizualizari: 537

Voteaza:

Valoarea duhovniceasca a Sfintei Liturghii 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE