Comunitatea umana in islam

Comunitatea umana in islam Mareste imaginea.


Despre comunitate

 

Desi in islam Dumnezeu este conceput in termenii unei personalitati ideale, el nu accentueaza asupra necesitatii cresterii si dezvoltarii omului spre asemanarea cu El. Islamul scoate in evidenta distanta care separa pe Dumnezeu cel atotputernic de intreaga creatie.

Mohamed inlatura, nu fara greutati, sistemul tri­bal si izbuteste sa inlocuiasca vechile obiceiuri tribale si familiale unind pe arabi intr-o fratietate de credinta si practici care depasesc cu mult relatiile tribale. In lumina noii sale invataturi fiecare credincios, supus lui Allah, devine aproape si frate pentru toti ceilalti din comunitate. In mintea lui Mohamed, islamul s-a nascut ca fratietate locala, ca apoi sa devina o fratietate universala, iar intre membrii ei bunatatea si dreptatea sa fie ceva mai mult decat un simplu obicei sau lege. Desi Mohamed nu a reusit sa realizeze pe deplin acest ideal, el a avut totusi succes in ceea ce priveste practicarea ospitalitatii si protectiei.

 

Razbunarea individuala este inlocuita prin pedepse legale. Totusi, trebuie sa mentionam ca in cazuri sporadice razbunarea este permisa, dar sub forme mai indulcite. Mohamed a stimulat o atitudine mai nobila fata de viata umana interzicand practica inumana de ucidere a fetelor la nastere.

 

Viata credinciosului musulman, atat cea individuala cat si cea sociala, are la baza cinci principii imuabile, sau stalpi ai credintei : shahada - Marturisirea credintei; salat - rugaciunea ; zakat - milostenia; saum - postul; si hajj - pele­rinajul.

 

a. Shahada - marturisirea credintei este fundamentul si conditia principala a tuturor celorlalte obligatii. Obligatia de baza a fiecarui credincios este sa cunoasca absoluta suveranitate a lui Dumnezeu peste viata umana si supunerea neconditionata fata de vointa absoluta a lui Dumnezeu.

b. Salat - rugaciunea este un act obligatoriu in sensul ca prin ea credinciosul recunoaste suveranitatea lui Dumnezeu, dependenta sa de el si calitatea de profet singular a lui Mohamed. Exista anumite rugaciuni prescrise care trebuie spuse de cinci  ori pe zi intervale stabilite prin traditie si pe un loc curat (de aici folosirea covoarelor pe rugaciune). Respectarea orelor de rugaciune este o datorie esentiala, iar nerespectarea lor duce la inlaturarea din comunitate.

c.  Zakat - milostenia   intruchipeaza   in contextul unor obligatii religioase si sociale   datoria explicita fata de aproapele ca manifestare exterioara a credintei si supunerii fata de Dumnezeu. Milostenia este una din virtutile cele mai frecvent scoase in relief de catre Coran.

In decursul timpului, zakat a desfasurat un rol important in dezvoltarea comuni­tatii islamice, caci primirea de milostenie din partea noilor credinciosi pecetluia ade­ziunea lor la noua credinta. Sura a doua, a Vacii, care trateaza pe larg problema milosteniei, spune ca aceasta nu trebuie facuta din vanitate sau cu mandrie. Ea tre­buie facuta in ascuns si fara zgarcenie, caci Dumnezeu vede toate si va rasplati fiecaruia dupa cat a dat si dupa felul in care a dat. Orice milostenie trebuie facuta cu frica de Dumnezeu. Milostenia a fost limitata, insa, doar la membrii comunitatii islamice.

d.  Saum - postul priveste mai mult viata personala a credin­ciosului musulman. Perioada cea mai indelungata pre­scrisa pentru post este Ramadan, luna a 9 a din calendarul solar musulman.

e.  Hajj - pelerinajul fiecare credincios sau credincioasa musulmana trebuie sa faca cel putin o data in viata un pelerinaj la Mecca. Aceapta este o indatorire inscrisa in Coran si este respectata cu sfintenie de aproape toti credinciosii mu­sulmani. Pentru a compensa sau a da curaj celor care doresc sa faca drumul la Mecca, se vehiculeaza ideea ca cel care moare in timpul Pelerinajului este considerat martir, shahid.

 

Ca structura, pelerinajul meccan pastreaza modelul ultimului drum facut de Mahomed la Mecca in anul 632, inainte de moartea sa.     

 

Pentru societatea mahomedana, familia este unul din elementele cele mai importante. Actul casatoriei este un contract si nu o stare de unitate fiintiala, asa cum este conceputa in crestinism (Si vor fi amandoi un trup). Un mahomedan se poate casatori simultan cu patru femei; in acelasi timp el are dreptul sa aiba atatea concubine cate poate sa intretina.

19 Iulie 2012

Vizualizari: 4501

Voteaza:

Comunitatea umana in islam 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE