Capela Institutului de Endocrinologie C.I. Parhon din Capitala

 

Capela Institutului de Endocrinologie "C.I. Parhon" din Capitala

 

E o zi obisnuita de duminica. Aproximativ treizeci de persoane iau parte la Sfanta Liturghie savarsita intr-o sala situata la demisolul unei cladiri de spital. Acesti oameni aflati in suferinta vin aici cu speranta ca isi vor redobandi sanatatea, apropiindu-se asa cum se cuvine de Dumnezeu.

Cateva cadre medicale se alatura bolnavilor care stau linistiti printre bancile amfiteatrului de la Institutul de Endocrinologie "C.I. Parhon" din Capitala. Aceasta sala, nu foarte mare, animata in timpul saptamanii de studentii care vin la cursurile tinute de specialistii Institutului, se transforma in fiecare duminica si in zilele de sarbatori intr-un loc de reculegere si rugaciune, foarte linistit, la adapost de vuietul strazii si departe de agitatia, uneori suparatoare, din bisericile arhipline ale orasului. Sfantul Altar e la vedere, in lipsa catapetesmei, iar preotul coboara cateva trepte printre sfintele icoane ale Mantuitorului Iisus Hristos si Maicii Domnului, asezate pe scaune, pentru a veni cu Sfintele Daruri in fata credinciosilor. Tanarul preot Ionut Badea savarseste Sfanta Liturghie, cu adanca traire, ca intr-o biserica obisnuita facand sa se spulbere orice impresie de improvizatie in acest spatiu primitor. Alte cateva icoane, mai multe candele si lumanari aprinse intregesc atmosfera sfintita a locului. Prin ferestrele mici, in forma de ogiva, din partea dreapta a salii se zareste zidul unei biserici adevarate, aflate in constructie. Este viitoarea capela a Institutului de Endocrinologie "C.I.Parhon"

 

           

 

Am dorit sa aflam mai multe detalii despre activitatea misionara a P.C. Parinte Ionut Badea la acest unic si prestigios Institut de Endocrinologie din Romania precum si despre capela ce se profileaza printre copacii din curtea Institutului, situata foarte aproape de intrarea principala de pe Bulevardul Aviatorilor.

 

- Prea Cucernice Parinte, cum va desfasurati activitatea in mod concret, aici la spital?

 

- Activitatea pe care o desfasor aici este o activitate normala de preot de spital ce implica asistenta religioasa a bolnavilor dar nu numai a bolnavilor ci si a personalului Institutului de Endocrinologie "C.I.Parhon" din Bucuresti. In general activitatea mea este axata mai mult pe asistenta bolnavilor. Medicii sunt in general mai ocupati, ca toti oamenii care muncesc in ziua de astazi. De obicei sunt prezent in spital dupa-amiaza pentru ca dimineata toti bolnavii sunt la analize, la radiografii, la tratamente, s.a.m.d. si nu prea au timp in acel iures sa mai asculte si un cuvant de folos, sa mai ia o binecuvantare, sa mai intrebe ceva. Dar dupa-amiaza e mai multa liniste si atunci, cand sunt solicitat, vin si stau de vorba cu fiecare dintre ei incercand sa-mi dau seama de nevoile lor sufletesti, de nevoile lor duhovnicesti. Pe langa toate acestea sunt anumite zile in care se savarsesc slujbe. Taina Sfantului Maslu obisnuiesc s-o savarsesc joia pentru ca atunci poate sa vina un coleg preot care ma ajuta. Am hotarat s-o fac joia si pentru ca e mai liniste. In general vinerea se fac externari, bolnavii nu prea vin dar joia pot veni aproape toti cei care doresc sa participe, in prealabil fiind anuntati de mine, trecand prin saloane si spunandu-le despre slujba. De asemenea se savarseste Taina Sfintei Liturghii duminica in amfiteatrul de la demisolul spitalului. Si la sarbatori se mai savarseste Sfanta Liturghie atunci cand nu sunt studenti in amfiteatru, in rest daca sunt studenti in amfiteatru si nu avem unde sa slujim eu ca preot imi fac randuiala mergand in apropiere la un coleg, tot preot de spital, dar care are capela si dupa amiaza se savarseste un Acatist legat de sarbatoarea respectiva, al sfantului daca e ziua unui sfant sau al sarbatorii daca este un Praznic Imparatesc. De asemenea tot in activitatea mea de preot al Institutului "C.I.Parhon" intra si construirea unei capele, a unui paraclis in curtea Institutului pentru ca spatiul din interiorul spitalului nu ne-a permis sa amenajam o capela interna. Ar fi fost mai usor pentru bolnavi sa participe la slujbe intr-o capela interna, evitand astfel sa iasa afara, dar asa a fost randuiala Bunului Dumnezeu ca sa incepem lucrarile de constructie a unei capele exterioare.

 

 

De altfel, prin ferestrele de la amfiteatru se zareste noua constructie a paraclisului.

 

 - In ce faza va aflati cu lucrarile?

 

- Structura este terminata, putem sa spunem "la rosu". Au inceput acum finisajele, se face o placare exterioara cu polistiren ca sa se asigure o izolare termica. Acesta este stadiul. Paraclisul n-are inca ferestre, inca n-a fost decofrat in interior.

 

 

- Cand sperati sa finalizati constructia?

 

- Eu de patru ani tot sper s-o terminam dar depinde numai de sperantele mele ci si de randuiala Bunului Dumnezeu. E-adevarat ca, prin bunavointa domnului primar de la sectorul 1, Andrei Chiliman - Primaria sectorului 1 sponsorizeaza finalizarea lucrarilor de constructie la biserica noastra - si cu ajutorul lui Dumnezeu, daca vremea va fi frumoasa, pana la hram, adica pana in 21 mai anul acesta, de "Sfintii Imparati Constantin si Elena", va fi gata, bineinteles doar cu finisajele interioare fara pictura, deoarece nu avem bani.

 

 

- Pana acum numai Primaria sectorului 1 a contribuit financiar la ridicarea bisericii?

 

- Nu, nu numai Primaria sectorului 1, ci au contribuit oameni din spital si nu numai din spital, pana la un anumit moment cand n-am reusit sa mai strangem fonduri. In primul rand fostul director al spitalului, d-l prof. dr. Constantin Dumitrache este, daca putem spune asa, ctitorul principal pana la faza la care lucrarea a fost preluata de Primarie. Prin actiunile sale si prin dorinta sa de a ne ajuta a adus foarte mult ajutor financiar pentru construirea bisericii. Apoi mai sunt cativa medici care ne-au ajutat financiar si care ne-au oferit si sprijin moral, aici referindu-ma la raspandirea vestii ca se construieste o biserica in curtea Institutului "C.I.Parhon". Au mai fost cateva firme si banci care ne-au ajutat, cu sume mai mici sau mai mari.

 

 

- Ati primit sprijin si de la Arhiepiscopia Bucurestilor?

 

- De la Arhiepiscopie am primit ceea ce este mai important, binecuvantarea prin mana PS Sale Varsanufie Prahoveanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucurestilor, care ne-a ajutat si ne-a sustinut de fiecare data si asta e mai important decat toate. E adevarat ca, fiind biserica de spital, multi dintre sponsorii care ne-au ajutat si dintre cei care nu ne-au ajutat au zis: "Dar sa va dea Biserica, sa va dea Arhiepiscopia, sa va dea Spitalul, sa va dea Protoieria dvs., de ce veniti la noi?"

 

Cu binecuvantarea lui Dumnezeu, prin mana PS Sale Varsanufie Prahoveanul care ne spijina moral de fiecare data cand avem nevoie, prin ingaduinta si cu ajutorul celor de la Protoieria I Capitala, am reusit sa deschidem cont. Daca nu aveam cont nu puteam sa strangem bani. Cine mi-ar fi dat mie, ca preot, atatia bani daca eu nu-i dau chitanta, nu-i dau nimic? Omul poate sa spuna ca-i folosesc pentru mine si alta data nu-mi va mai da, chiar daca eu sunt bine intentionat. Tot Protoieria I Capitala ne-a spijinit cu intocmirea actelor, pe linia aceasta administrativa, si mai mult decat atat, cu ceea ce era mai important, binecuvantarea de la Dumnezeu. Cand s-a pus piatra de temelie in 2 iulie 2003 a venit PS. Varsanufie Prahoveanul si a slujit impreuna cu Parintele inspector Puscas Nicolae, care se ocupa cu spitalele, si cu alti preoti, colegi de-ai mei, aici in curte, unde acum se afla capela. Sfanta Evanghelie, cadelnita, o parte din obiecte sunt donate personal de catre PS Varsanufie Prahoveanul care, intr-un moment in care aveam mai multa nevoie de ajutor, ne-a ajutat si din punct de vedere material. Dar poate ca PS Sa n-ar vrea sa se auda acest lucru.

 

- Va aflati aici la Institut inca de la inceputul activitatii dvs. ca preot?

 

- Da. Am terminat Facultatea de Teologie Ortodoxa, sectia "Pastorala" in anul 2000, am facut un an de master, asa se numea atunci (acum este considerat "Studii aprofundate"), l-am absolvit in 2001 iar in 2002 am fost hirotonit preot in urma unui concurs dat pentru spitalul "Parhon". Am avut media cea mai mare insa s-a tinut si un interviu hotarator pentru cel care avea sa fie hirotonit. Am fost hirotonit preot in Duminica Ortodoxiei, anul 2002, la Manastirea "Radu Voda", de catre PS Sa Varsanufie Prahoveanul. La doua saptamani mai tarziu am fost hirotesit intru duhovnic, tot de catre PS Varsanufie Prahoveanul, la Manastirea Pasarea, si apoi, dupa Sfintele Pasti, imediat in Saptamana Luminata, am fost instalat aici preot la Institutul "C.I.Parhon". Prima Sfanta Liturghie slujita practic ca preot al spitalului a fost aici in biblioteca Institutului pentru ca amfiteatrul era inchis. Apoi am primit cheia amfiteatrului si lucrurile au intrat intr-o ordine fireasca, savarsind slujba aici. Tin minte ca aveam la inceput Evanghelia imprumutata tot de la PS Varsanufie, era o Evanghelie de la Manastirea "Radu Voda", cadelnita era si ea imprumutata, totul era imprumutat atunci la inceput. Apoi am inceput demersurile pentru constructia capelei in 2002; am reusit incheierea unui protocol pentru terenul aferent capelei intre Ministerul Sanatatii si Patriarhie in anul 2003 iar din 2 iulie 2003 pana in anul in care am inceput lucrarea efectiv, adica in martie 2006, ne-am straduit ca sa obtinem toate actele necesare, deci a fost nevoie de trei ani de stradanii ca sa incepem constructia acestei capele. Au fost si anumite greutati din partea unor persoane dar nu cred ca are rost sa le amintesc. Important e ca Bunul Dumnezeu a randuit si iata am reusit ridicarea "la rosu" a acestei capele in mai putin de un an, iar Primaria sectorului 1 care a dat avizele cu mare greutate la inceput ne ajuta sa terminam biserica. Asa a randuit Dumnezeu. Acum ei practic ne ajuta din punct de vedere material sa terminam biserica.

 

 

- Incercam si noi sa raspandim vestea ca aici la Institutul Parhon se construieste un paraclis. Cei care ar dori sa va ajute, cum pot s-o faca?

 

- Pot depune banii in contul RO56RNCB0081010445420001, deschis la Banca Comerciala Romana, sucursala Izvor, sau mi se pot adresa mie direct, eu fiind singurul si direct insarcinat de catre Arhiepiscopia Bucurestilor cu strangerea de fonduri pentru ridicarea acestei biserici la Institutul "C.I.Parhon". Suntem in continuare in cautare de sponsori pentru catapeteasma care costa in jur de 35000 lei noi, am apelat la un mester foarte bun din Transilvania, din judetul Mures, care va sculpta catapeteasma in lemn de tei si ne va face si usile de afara. Sunt un pic necajit pentru ca n-am reusit sa strang banii de avans. I-am dat omului cat am avut dar, cu randuiala lui Dumnezeu, vom mai strange. De asemenea suntem in cautare de sponsori pentru pictura. Nu stiu daca Dumnezeu va randui s-o pictam anul acesta. Dar cu siguranta atunci cand va fi gata, deci cand vor fi puse geamurile si cand va fi finisata in interior si vom pune Sfanta Masa vom sluji in ea pentru ca este bine ca in spatiul respectiv sa se slujeasca.

 

- Cum este munca dvs. aici, care este relatia dvs. cu bolnavii, simtiti ca omul bolnav incearca sa se apropie mai mult de Dumnezeu?

 

- Este o munca frumoasa pentru ca ai prilejul sa faci misiune directa cu oamenii, vorbesti cu ei, raspandesti Cuvantul lui Dumnezeu direct catre om, catre inima lui. Oamenii percep ca pe un lucru foarte folositor faptul ca se pot apropia de Dumnezeu pentru ca, asa cum se stie, indeobste, omul aflat in suferinta, mai ales omul credincios sau cel care a avut legatura cu Dumnezeu in vremea vietii lui, se intoarce din nou catre Dumnezeu. Isi da seama de neputinta lui, isi da seama de starea in care se afla si de faptul ca nu poate sa se faca sanatos singur si-atunci, apeland la medic, apeleaza si la Doctorul sufletelor si al trupurilor noastre care este Dumnezeu. De multe ori bolnavii sunt cei care ma cauta. Cand dimineata au nevoie de un lucru si eu nu sunt in spital imi dau telefon spunand: "Parinte, stiti, sunt de la spital, as vrea si eu cutare lucru sau sa-mi cititi o rugaciune sau sa ma spovedesc." Si-atunci, bineinteles, apeland la mine, bolnavii se intorc cu fata catre Domnul, multi se linistesc pentru ca va dati seama, unii afla diagnostice grele si deznadajduiesc. E si boala de asa natura incat multi dintre ei au, sa spunem, probleme comportamentale, sunt mai irascibili, mai nervosi, mai predispusi spre manie, unii sunt mai depresivi din cauza tulburarilor endocrine. Nu la toti apar astfel de probleme, exista insa astfel de cazuri si atunci si acestia se intorc catre Domnul si gasesc alinare si linistire cand participa la Sfintele Taine. Si asta este puterea lui Dumnezeu: Harul lui Dumnezeu se pogoara peste sufletele lor si-i ajuta sa treaca peste aceste incercari la care-i supune trupul lor.

 

 

- Tin oamenii legatura cu dvs. si dupa ce ies din spital?

 

- Mai rar dar unii tin legatura cu mine. Exista un specific al spitalului, e vorba de tratarea bolilor endocrine care nu se rezuma la opt zile de stat in spital. Sunt boli care de cele mai multe ori se trateaza toata viata. Nu se moare din cauza lor decat foarte rar, in faze avansate, Doamne fereste!, dar nici nu se scapa de ele usor si de cele mai multe ori oamenii isi trateaza tiroida sau alte glande endocrine cam toata viata si atunci vin periodic la tratament, la control, la analize, la examinari, se interneaza periodic si-atunci tin legatura cu unii dintre ei. Am avut chiar surprize frumoase din partea unor oameni care, venind peste un an sau doi ani cand au fost programati iarasi la control, au adus cu ei obiecte sau sume de bani stranse de ei pe care le-au donat bisericii aflate in constructie aici. Biserica este conceputa ca biserica a Institutului "C.I.Parhon", cu destinatie specifica, pentru folosul bolnavilor internati si al personalului Institutului, insa, daca dintre bolnavii vechi, aceia care mi-au devenit fii duhovnicesti, pe care i-am spovedit prima data in spital, unii vor dori sa vina sa se mai spovedeasca, nimeni nu-i va impiedica sa vina si sa participe la slujbe daca vor. Aici regimul e cel de spital. In general accesul este liber in orele de vizita. Biserica este orientata cu fata catre intrarea principala a spitalului dar aceasta intrare, din motive obiective, n-a mai fost deschisa de mult timp. In prezent intrarea se face pe la camera de garda dar cand se va reactiva si acea intrare atunci va fi mult mai usor, pentru cei care ar vrea sa vina din afara, dintre fostii bolnavi sau chiar dintre angajatii Institutului, sa nu mai treaca prin spital, pe la camera de garda, intrand in contact cu bolnavii, ci direct pe-acolo, pe la intrarea principala. Insa, repet, biserica e prevazuta ca paraclis de spital, e destinata bolnavilor si personalului, nu e conceputa ca biserica de parohie pentru publicul larg. Este un lucru bun pentru Biserica noastra ca s-a facut aceasta capela asa cum s-a facut si la alte spitale. Prezenta la slujbe e satisfacatoare. E adevarat ca biserica nu se va putea intretine singura, si asta o spun din practica de pana acum, posibilitatile materiale sunt limitate la o capela de spital, dar atat cat va randui Dumnezeu se va intretine. Nu vor fi lucruri de lux care sa necesite o intretinere de sute sau de mii de lei noi pe luna. Lumina electrica va veni de la spital, caldura va fi suportata de centrala spitalului iar restul ce tine de "logistica" bisericeasca, lumanari, tamaie, s.a., vor veni ca si pana acum prin donatii. Icoanele de-aici din fata au fost si ele donate, la fel si sfintele vase. Asa ca nu-mi fac probleme ca biserica va sta inchisa vreodata din cauza ca nu exista oameni care sa aiba grija de ea.

 

 

- Mai aveti timp si pentru alte activitati in afara de cele legate de biserica de la spital?

 

- Ca preot, sunt preot al Spitalului "I.C.Parhon". Insa in zilele de miercuri si vineri mai ajut doi colegi, tot preoti de spital, la Sfantul Maslu. In timpul liber mai colaborez uneori la emisiunea "Ziua buna, Romania!", realizata de doamna Doina Cretu, sambata si duminica dimineata, la Radio Romania Actualitati, colaborez si la Radio Bucuresti cu domnul Catalin Duta si chiar recent am facut inregistrari pentru Duminica Fiului Risipitor, pentru Duminica Izgonirii lui Adam din Rai si pentru Duminica Ortodoxiei. Sunt colaborari sporadice, functie de solicitarile redactorului. M-am mai ocupat si de "Revista preotilor de spitale", asteptam binecuvantarea PF Parinte Patriarh pentru acest proiect pilot care are si o pagina de Internet. Eu ma ocup de actualizarea acestei pagini. M-am ocupat si de paginile web ale unor colegi dar ca sa intretii o pagina web trebuie sa postezi noi materiale.

 

- Cu siguranta ati creat si o pagina pentru capela de la Institutul "C.I. Parhon".

 

- Da, asa este. Ea poate fi accesata la adresa www.capelaparhon.go.ro. Eu vad lucrurile facute cu un scop clar. Fac o pagina de Internet daca am dorinta aceasta de a o tine oarecum vie. Acum recunosc ca nici pagina mea nu e adusa chiar la zi  dar sper s-o actualizez curand. Poate ma ajutati si dvs. sa actualizez imaginile, cu fotografiile pe care le-ati facut. Adevarul este ca am fost foarte ocupat cu lucrarile de constructie la capela si n-am mai avut timp sa ma ocup de pagina de Internet. Dar am avut feed-back la ea, au fost oameni care m-au sunat, in decursul timpului, vazand pagina iar unii viziteaza pagina foarte des, vad in statistici.

 

- Parinte, va multumesc foarte mult pentru timpul acordat si va doresc sa primiti grabnic ajutor in pastorirea credinciosilor si pentru terminarea bisericii.

 

- Doamne ajuta!

 

Dorina Zdroba

Radio Romania Actualitati

 

 

 

.

05 Februarie 2007

Vizualizari: 8784

Voteaza:

Capela Institutului de Endocrinologie C.I. Parhon din Capitala 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE