Cult si cultura la Manastirea Cheia

Cult si cultura la Manastirea Cheia Mareste imaginea.


Pornind din Bucuresti spre Ploiesti, la numai 135 de kilometri, vom intalni Manastirea Cheia, asezata in mica depresiune de la poalele Muntilor Ciucas. Situata intr-un minunat cadru natural, la confluenta Teleajenului cu paraul Tampa, aproape de Pasul Bratocea (frontiera ce separa odinioara Valahia de Transilvania), manastirea a avut un rol important in mentinerea legaturilor fratesti dintre romanii locuitori de o parte si de alta a Carpatilor. Aici, intotdeauna, cu o ospitalitate rar intalnita, ne va intampina parintele staret, protosinghelul Damian Toderita, bun gospodar, bun manager, excelent interlocutor pentru pelerinul avid de informatie, ghid cu bogate cunostinte de cultura generala si, desigur, devotat slujitor al sfantului altar.

Transilvanenii, primii ctitori

Potrivit marturiilor de arhiva pastrate in manastire, pentru prima data este mentionat un asezamant monahal pe aceste meleaguri in cea de-a doua jumatate a secolului al XVIII-lea. Este vorba de un schit de lemn, fondat de cativa ciobani din Sacele, de langa Brasov, in anul 1770, dar distrus de turci in 1777.

In 1790, pe acelasi loc, a fost ridicat noul schit avand hramul "Adormirea Maicii Domnului", schit distrus de un incendiu in 1832. In locul unde se gasea altarul bisericii se afla astazi Agheasmatarul, utilizat pentru sfintirea apei in ziua Bobotezei, in ziua hramului sau la alte mari sarbatori bisericesti.


Actuala biserica, avand hramurile "Sfanta Treime" si "Adormirea Maicii Domnului", mentinuta in forma sa initiala pana in zilele noastre, a fost ridicata intre anii 1835-1839, in aceasta regiune de o rara frumusete naturala din judetul Prahova. Realizarea a fost posibila prin grija a doi ieromonahi, doi frati transilvaneni, pe nume Damaschin si Iustin Barsan, originari din Transilvania, mai precis din Silistea Sibiului, dar veniti pe aceste locuri de la Manastirea Caldarusani. Terenul pe care cei doi ctitori au ridicat biserica a fost donat de marele vornic Mihai Ghica.


Cei doi fondatori sunt ingropati la dreapta si la stanga altarului. Din inscriptia votiva de la intrarea in naos aflam ca Damaschin a fost primul staret. Din aceeasi inscriptie mai reiese ca biserica a fost sfintita la 20 iulie 1839, de catre episcopul Chesarie de Buzau.

Monument national de arta bisericeasca

Din punct de vedere arhitectural, biserica Manastirii Cheia, opera a mesterilor locali, apartine stilului traditional muntenesc, cu pridvor deschis, specific arhitecturii romanesti. Este o constructie masiva de 23 de metri lungime si 6,5 metri latime, cu trei turnuri, care confera eleganta monumentului. Fresca interioara si cea exterioara, incepute in 1837 si terminate la 26 august 1839, este opera pictorului Naum Zugravul, toata pictura bisericii fiind realizata in concordanta cu cerintele iconografiei ortodoxe nationale.


Iconostasul din lemn sculptat si aurit, o remarcabila opera de arta, a fost realizat de mesteri vienezi in stil baroc, fiind donatia vrednicului episcop Chesarie al Buzaului. Icoanele imparatesti, de o mare frumusete, sunt opera renumitului pictor roman Gheorghe Tatarascu. Ulterior au fost argintate de catre mesterul Lazar din Ploiesti.


De jur-imprejurul bisericii se afla chiliile calugarilor, iar in partea vestica a incintei, clopotnita. Cea originala, din lemn, a fost inlocuita cu una construita din piatra si caramida, in timpul patriarhului Justinian.


In partea nordica se afla paraclisul cu hramul "Adormirea Maicii Domnului", ridicat a intre 1924-1927, de catre staretul Grigore Georgescu. Paraclisul, in forma de cruce, are un turn deasupra naosului, fiind pictat in ulei, in stil neobizantin, de catre pictorul Grigore Cepoiu din localitatea Izvoarele - Prahova.


Iconostasul, sculptat in lemn de cires de sculptorul Profilescu, precum si stranele sunt veritabile opere de arta. In naosul paraclisului s-au pastrat pana in prezent patru icoane imparatesti pictate de pictorul Constantin, in decembrie 1799, si apartinand fostei biserici.

Obstea monahilor, ca o familie cu multe ascultari

Manastirea Cheia este o manastire de calugari, cu opt vietuitori in prezent: parintele staret, protosinghelul Damian Toderita, licentiat in Teologie, prea cuviosii parinti Calinic, Porfirie, Paisie, Macarie, prea cucernicul parinte Stelea Patrasescu, prea cuviosul arhimandrit Grigore Babus si prea cuviosul arhidiacon Sebastian Barbu-Bucur. Le-am mentionat numele pentru ca fiecare dintre acestia nu numai ca participa la oranduielile tipiconale, de organizare stabilite de Regulamentul de ordine interioara a soborului bisericesc, dar si primeste o multime de alte ascultari legate de buna gosopdarie a manastirii, primirea pelerinilor, asigurarea cazarii acestora, acordarea asistentei religioase tuturor turistilor aflati in zona.


Ca mai toate asezamintele manastiresti din tara, vietuitorii acestei obsti, in frunte cu parintele staret Damian Toderita, au stiut sa gospodareasca cu folos ajutoarele primite de la forurile bisericesti superioare, de la persoanele clericale si de la bunii romani si bunii crestini din strainatate. Acest fapt a permis ca, ori de cate ori a fost necesar, sa se poata face la timp toate restaurarile si reparatiile necesare la ansamblul manastiresc.


De altfel, si recent, la data documentarii noastre pentru realizarea acestui reportaj, Manastirea Cheia se afla intr-un nou proces de reabilitare la care toata obstea era angajata. "Fiecare dintre noi, prin ce face, prin ce rosteste, prin ce promoveaza, poate fi salvatorul duhovnicesc sau fizic al semenului sau", aceasta este deviza de munca a prea cuviosului parinte protosinghel Damian Toderita, staretul acestui asezamant monahal.

Ieri, bibliotecar al Sfantului Sinod, azi, bibliotecar al manastirii

De la bun inceput trebuie sa-i informam pe pelerinii care ajung la aceasta manastire ca vor avea extraordinara surpriza sa se intalneasca aici cu doi oameni de o cultura deosebita.


Din randul obstii face parte si parintele arhimandrit Grigorie Babus, pensionat in aceasta vara, la varsta patriarhilor biblici, din pozitia de director al Bibliotecii Sfantului Sinod, cand, la 3 iunie, a implinit 92 de ani, dintre care, aproape 55 de ani ca aparator al cartilor.


Monah de la varsta de 13 ani, absolvent de Seminar, doctor in Teologie, multi ani preot spiritual al Institutului Teologic din Bucuresti, consilier patriarhal, parintele arhimandrit Grigore Babus a donat Manastirii Cheia peste 3.000 de volume, care maresc substantial fondul de carte al asezamantului monahal. Acest gest l-a facut parintele Babus cu multa dragoste si deoarece prea cuviosia sa considera ca, "dupa cum lumina se naste din flacara focului, tot asa cultura rasare din cult. Notiunea de cultura provine din cea de cult, ambele realitati impletindu-se in viata laica si in misiunea Bisericii. De aceea, intre revelatie si cultura exista, datorita Bisericii, o legatura de nedesfacut, caci Evanghelia are nevoie de cultura, dupa cum nici cultura nu se poate dispensa de Revelatia divina", ne-a spus parintele nonagenar Babus.

La strana, profesorul universitar

Cealalta personalitate a obstii de la Cheia este prea cuviosul arhidiacon Sebastian Barbu-Bucur, profesor universitar, compozitor, dirijor, psalt muzicolog, bizantinolog. Biografia sa o gasim si in International Biographical Center Cambridge, tiparita in Marea Britanie, editia 1990-1991. Pe acest om de o cultura muzicala deosebita il vom gasi duminica de duminica cantand la strana bisericii.


Sa mai spunem ca una dintre cele mai recente lucrari ale domniei sale, la care trudeste de zor, rod al unei ample cercetari, si care inaugureaza un ambitios proiect cultural, este Repertoriul general al manuscriselor psaltice pastrate in Romania si in colectiile lumii. O lucrare despre care profesorul universitar vorbeste cu placere tuturor pelerinilor sositi aici.


Daca la toate acestea adaugam ospitalitatea calugareasca bine randuita de prea cuviosul Calinic si grija doamnei Lenuta pentru pregatirea hranei pelerinilor cazati, dupa posibilitati, la manastire, iata toate motivele unui pelerinaj duhovnicesc deosebit la acest sfant lacas de cult si de cultura, situat la poalele Ciucasului.

 

Grigore Radoslavescu

 

Sursa: Ziarul Lumina

.

17 Octombrie 2007

Vizualizari: 2729

Voteaza:

Cult si cultura la Manastirea Cheia 1.00 / 5 din 1 voturi. 1 review utilizatori.

Comentarii (1)

  • Florian IosifPostat la 2013-02-06 20:35

    Pe Parintele Arhimandrit Babus, fie-i tarana usoara, l-am avut duhovnic. Avea ceva sfant in el... Cand imi punea mana pe crestet sa ma Binecuvanteze, imi transmitea un curent care se raspndea din cap pana in picioare. Este pacat ca este amintit atat de putin despre existenta lui. A fost un foarte bun cunoscator de limba greaca, latina cat si ebraica. Putini stiu ca pe vremea I.P.F. Teoctist era nelipsit de la slujbele de Craciun si Sfintele Pasti de la patriarhie, fiind cel care rostea rugaciunea in ebraica. Un slujitor al bisericii cu al carui har putini sunt inzestrati.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE