Luna august - Luna Maicii Domnului

Luna august - Luna Maicii Domnului Mareste imaginea.

Din Edictul imperial bizantin din 1297, dat de imparatul Andronic II Paleologul, de proclamare a lunii august drept Luna Maicii Domnului: "Acum este o impreuna-praznuire a celor ceresti si a celor pamantesti. Acum ingerii, pogorand din cer, se amesteca cu noi, oamenii. [...] Acum Insusi Dumnezeu vine de o cheama pe Maica Lui si, primind in sanurile Sale preasfantul ei suflet, il urca la ceruri in alai de ingeri care plinesc lauda lui. Acum Fecioara, chiar daca se muta cu trupul de aici, nu se departeaza de la noi, ci, veghind dintru cele de sus, cata la noi in veac. [...] Deci cuvine-se ca praznicul Adormirii ei sa fie praznuit nu doar o singura zi, ci, luand inceput o data cu luna, sa o strabata intreaga si sa se incheie o data cu ea".

Redam cateva fragmente din cartea "Femeia si Cuvantul: vocatia religioasa a femeii":


Vocatia religioasa a femeii

Biblia o prezinta pe femeie ca „loc” consacrat al intalnirii dintre Dumnezeu si om. Daca masculinul participa la Intrupare numai prin tacere, in persoana dreptului Iosif, femeia este, dimpotriva, cea care rosteste Fie! din partea tuturor („Iata roaba Domnului! Fie mie dupa cuvintul tau!”). Acelui Fie! creator al Tatalui („Si a zis Dumnezeu: Sa fie lumina...” etc.) ii raspunde smeritul Fie! al „roabei Domnului”. Hristos nu putea sa ia carne si sange de om daca Umanitatea insasi, prin Fecioara Maria, nu I le-ar fi oferit de bunavoie in dar, ca pura ofranda. Fecioara este punctul de intalnire intre cei doi Fie!; chip al Bisericii, ea intruchipeaza principiul eclezial al protectiei materne; oranta (rugatoare), ea este insasi rugaciunea Bisericii, marea mijlocitoare.

Femeia are felul sau propriu de a fi, capacitatea fireasca de a-si impleti fiinta in relatia personala cu Dumnezeu si cu ceilalti. In ciuda alterarilor istorice, carora si femeia le cade victima, ea pastreaza in adancul fiintei ei taina firii si harismelor proprii, pe care Sf. Pavel o desemneaza prin „val”. Din pacate, Marea Desfranata a Babilonului (Apocalipsa 17, 5) profaneaza si degradeaza feminitatea, abatand-o de la firea ei: ea sfasie valul, se dezbraca, renunta la taina feminina, la acel Fie! adresat eternei ei actualitati maternale.

Cuvantul apostolic (I Petru 3, 4: „Podoaba voastra sa nu fie cea din afara: impletirea parului, podoabele de aur si imbracarea hainelor scumpe, ci sa fie omul cel tainic al inimii, intru nestricacioasa podoaba a duhului...”) este adresat oricarei femei si el contine o intreaga Evanghelie a femininului referitoare la maternitatea spirituala. Acest text defineste cu precizie harisma fundamentala a femeii: nasterea in inima ei a omului launtric (homo cordis absconditus). Barbatul este in cea mai mare masura tentat sa nu se intereseze decat de propriu-i scop; instinctul matern al femeii, insa, ca si la nunta din Cana Galileii (Ioan 2, 1-10), descopera imediat setea de spiritual si gaseste izvorul euharistic pentru a o potoli. Raportul fiintial mama-copil face ca femeia, Eva, „izvor de viata”, sa vegheze asupra oricarei fiinte, sa protejeze viata si lumea. Harisma maternitatii sale interiorizate si universale o indreapta pe fiecare femeie spre cel infometat si spre cel nevoias, vadind admirabil esenta femininului: fecioara sau sotie, orice femeie este mater in aeternum (mama vesnica), menita sa „cloceasca” tot ce-i iese in cale, descoperind chiar si in fiinta cea mai virila un copil slab si fara aparare.

Daca am defini dragostea masculina, „a iubi” inseamna „a avea nevoie”; pentru femeie, insa, „a iubi” inseamna „a satisface nevoia”, a-i iesi in intampinare si a-i raspunde. Iisus, vazand-o pe mama Sa, iar in apropierea ei pe ucenicul pe care-l iubea, i-a spus: „Femeie, iata fiul tau!” - cuvant fundamental, care face din Fecioara Maria chip al Bisericii-Mama, iar din orice femeie o potentiala existenta ecleziala.

Sufletul feminin este mai apropiat de izvoare, de origini, de geneza. Biblia ridica femeia la rangul de organ al receptivitatii duhovnicesti a naturii umane. De altfel, promisiunea mantuirii a fost facuta in mod direct femeii: ea este cea care primeste Buna Vestire, ea este cea careia Cel Inviat i Se arata mai intai; femeia „invesmintata in soare” este cea care simbolizeaza, in Apocalipsa, Biserica triumfatoare; de asemenea, imaginea miresei sau a logodnicei este cea pe care Dumnezeu o alege pentru a exprima dragostea Sa pentru om si caracterul de „nunta” al comuniunii cu acesta. Si, lucrul cel mai important, Intruparea se infaptuieste in firea feminina a Fecioarei: ea este cea care Ii da Cuvantului carnea si sangele ei. Paternitatii absolute, caracteristice fiintei divine, ii raspunde in mod direct maternitatea feminina, ca specific religios al naturii umane.

Hirotonia, episcopatul si preotia intruchipeaza functia masculina a marturisirii: episcopul atesta validitatea mantuitoare a Tainelor si poseda puterea de a le celebra. El are harisma de a veghea asupra integritatii si curatiei tezaurului credintei si apara puterea pastorala. Slujirea femeii apartine preotiei imparatesti feminine, nefiind o functie atribuita, ci un dat al firii sale. Slujirea ierarhica (preotia) nu se numara printre harismele ei, pentru ca ea ar trebui sa-si tradeze propria fire – materna, interiorizata, contemplativa. In orice caz, vocatia ei, personalizata suprem in Fecioara Maria, nu este una inferioara, ci una pur si simplu diferita. Istoria Martei si a Mariei dovedeste ca Evanghelia ridica femeia pe acea culme spirituala a accesibilitatii nediscursive la „singurul lucru de folos".

Femeia are o intelegere intuitiva. Prin profunzimea valorilor Duhului, ea este inzestrata in mod natural cu sensibilitatea religioasa. Afirmatia ca „sufletul este in mod natural crestin” (anima naturaliter christiana) este valabila in primul rand pentru femeie. Cata vreme ramane pe linia firii ce i-a fost harazita, femeia propovaduieste Cuvantul dincolo de cuvinte, prin intreaga sa alcatuire fiintiala, nascandu-L tainic din adancul firii ei si daruindu-L lumii insetate de plinatate.

Paul Evdokimov

05 August 2013

Vizualizari: 6037

Voteaza:

Luna august - Luna Maicii Domnului 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE