Viata Cuviosului Antonie de la Schitul Iezer

Iubitorii de desavarsire spirituala, sihastrii, au populat acele tinuturi retrase de framantarile lumii, dar clocotitoare de cele duhovnicesti, inca din secolele primare ale crestinismului.


Un asemenea loc de Rugaciune in liniste, se afla si la poalele muntilor Capatanii, la cativa kilometri de Olanesti, la Schitul Iezer - Valcea. Pe malul stang al paraului Cheia, se afla aceasta oaza binecuvantata, unde s-a nevoit si Cuviosul Antonie.


Acest fericit parinte Antonie, a trait pe vremea blagocestivului domn Matei Basarab si a Sf. Martir ConstantiCuviosul Antonien Brancoveanu. Un timp s-a ocupat cu negotul, ca apoi, lasandu-l, a ales „negutatoria cea sufleteasca". Renuntand la desfatarea lumii acesteia, a imbratisat viata monahala, in prea frumoasa pustie a Iezerului din tinuturile Valcii. Atat de nebiruit s-a aratat Cuviosul Antonie din inceput catre osteneala si asprimea calugareasca, incat urma DOMNULUI, impreuna rastignindu-se, de buna voie. Parea fericitul Antonie, a fi nematerialnic si fara de trup... Dorind sa sporeasca nevointele monahicesti, a cerut blagoslovenie Episcopului locului, Ilarion, sa mearga la Sf. Munte Athos. Acesta cunoscand ca este monah imbunatatit si de mare folos multora, l-a sfatuit sa renunte. Si intorcandu-se Cuviosul Antonie la Schitul Iezer, se umple de ravna pentru repararea Bisericii si a cladirilor din jur. Apoi invapaiat de Dumnezeiescul Dor, iese mai sus de Schit, intr-o frumoasa poienita, unde era si o pestera. Aici isi sapa si un mic Paraclis, in care incepe nevointa unei Rugaciuni neincetate, pana la sfarsitul vietii sale pamantesti. Cine poate spune privegherile de toata noaptea, cat si alte osteneli sihastresti, ca postirile, plecarea genunchilor?... Uratorul de oameni, diavolul, i-a adus multe ispite si suparari, dar pe toate le-a biruit Cuviosul - cu Darul Lui Dumnezeu. Pentru o si mai aspra nevointa, purta si un brau de lanturi de fier. Hrana sa era dupa ceasul al noualea, paine si apa. Vin si alte bauturi, nu folosea niciodata. Nu dormea pe pat, ci rezemat putin, ca odihna a multor osteneli. Tot timpul era in Rugaciune cu lacrimi fierbinti, imbracamintea o avea simpla si numai cea de trebuinta.


Cu Harul Lui Dumnezeu cunoscandu-si sfarsitul vietii acestei lumi, a chemat pe ucenicul sau Ieromonahul Nicolae, cu patruzeci de zile inainte, spunandu-i in taina: „sfarsitul mi s-a apropiat. Dupa mutarea mea la cele vesnice, sa pui trupul meu in groapa ce am sapat-o la usa Pesterii". Si dupa alte cuvinte de invatatura, s-a odihnit intru Domnul.


Cuviosul Antonie era la statura maruntel si putin garbov spre batranete. Barba deasa si alba, vesel la cautatura, iute la fire, dar grabnic iertator. A stat in sihastrie 28 ani si a trait in total 92 ani.

Dupa ingroparea Cuviosului, s-a aratat de mai multe ori in vis ucenicilor sai, ca fiind in Biserica si cu o Cruce Stralucitoare la piept. Ucenicului sau celui mai apropiat i s-a aratat de asemenea zicandu-i: „nu te intrista pentru ducerea mea din aceasta lume, ci mai mult bucura-te ca sunt la odihna vesnica. De aici ma voi Ruga pururea pentru voi". Mutarea sa a fost la anul 1719, luna noiembrie 23, ceasul al noualea din zi.


Viata Cuviosului Antonie a fost scrisa de Ieromonahul Nicolae, ucenicul sau. in anul 1812, cronicarul Chiriac Ramniceanu, stranepot al Cuviosului Antonie, cercetand Pestera de la Schitul Iezer, a mai gasit acolo pe un sihastru Ieroschimonahul Stefan, „sezand acolo de 50 de ani". Stranepotul Chiriac a dorit „sa caute Moastele Cuvi­osului", dar l-a oprit acest Stefan, zicandu-i ca s-au aratat semne infricosate celor care de asemenea au vrut aceasta. A reparat insa Bisericuta din Pestera, cu intentia de a se retrage si el aici, unde „stramosul sau a vietuit". Tot acest Chiriac Ramniceanu are meritul ca a cautat „cu mare cheltuiala si osteneala", viata Cuviosului Antonie, docu­mente gasite in satul Dobroceni - Valcea.

Si Sf. Calinic Cernicanul fiind Episcop la Valcea a vrut si el sa-i dezgroape Moastele, dar semn s-a aratat si a renuntat, surpandu-se malul direct pe mormantul Sfantului.

Sfantul vroia sa ramana in „smerenie".

De abia acum se face totusi dezgroparea Sf. sale Moaste, tot prin vrerea Cuviosului, care vede ca avem nevoie deosebita de ajutorul sau.

Sfinte Preacuvioase Parinte Antonie, Roaga pe Bunul Dumnezeu sa ne daruiasca si noua Pace si mare Mila.

 

+ GHERASIM,

Episcop al Eparhiei Ramnicului

 

 

 

MARGARITAR de mult PRET,

al plaiurilor VALCENE

 

Ce bucurie este sa ai in neamul tau un SFANT.

Ce cinste pentru noi Valcenii sa avem un SFANT al locului.

Acest Sfant Antonie Sihastrul de la Iezer-Cheia, a fost permanent in amintirea si evlavia credinciosilor. Se mai pastreaza inca traditia, ca anual inainte de Craciun, sa se faca Pelerinaj la Pestera sa, unde a fost ingropat. De fiecare data se facea cate o Minune, ca semn al Sfinteniei sale.

Sf. Calinic Cernicanul, fiind Episcop de Valcea, a dorit sa-i scoata Sf. Moaste, dar aceasta se implineste de abia in zilele noastre, prin stradania deosebita a Preasfintitului nostru Gherasim. Pe semne, Sf. Antonie Sihastrul, vede ca avem nevoie mai multa de ajutor.

Preasfintitul nostru Gherasim al Eparhiei Valcii, cinstitor deosebit de Sfinti, „dezgroapa MARGARITARUL de mult PRET, al plaiurilor Valcene".

Dupa ani de umbrire si aproape uitare, ni se readuce AMINTIREA de mare folos, a Noului Antonie de la Iezer-Valcea.

Asa se canonizeaza in anul 1992, odata cu multi alti Sfinti Romani.

Tot prin stradania Preasfintitului Ghera­sim si a Preasfintitului Arhiereu Vicar Irineu, se aseaza in Biserica Schitului Iezer, SFINTELE sale MOASTE atat cat a vrut Sfantul sa se „descopere" si noua nevrednicilor.

Odata cu aceasta se face si MINUNEA in DUHUL Sf. Noului Antonie Sihastrul, REINVIEREA LITURGHISIRII PERMANENTE.

Traditia locului spune ca specificul Sfinteniei acestui Sihastru era SFANTA LITURGHIE, inca din viata era supranumit Antonie Liturghisitorul. Duhul acestui sihastru era „Puterea Rugaciunii din Sf. Liturghie''. In pestera sa era o Permanenta Slujire a Sf. Liturghii. Nevointa lui de baza era Sf. Liturghie. Toti care se rugau cu Sihastrul Antonie, in timpul Sf. Liturghii, primeau cele dorite si de trebuinta.

Sf. Liturghie era Puterea duhov­niceasca a sa.

Sf. Liturghie ne iarta pacatele, ne reimpaca si ne reda MILA Lui Dumnezeu, ne tamaduieste bolile, imblanzeste dusmanii si alunga demonii.

HARISMA acestui Sihastru era prin Chipul Sf. LITURGHII.

Povatuirea sa duhovniceasca era in TAINA aceasta. El nu cerea ucenicilor sai cine stie ce nevointe, cerea Nevointa Participarii la Sf. LITURGHIE. Mai ales calugarii, trebuie sa CANTE ziua si noaptea LITURGHIA Lui Hristos, ca ingerii in Cer.

Iata ca de acum in Schitul Iezer se Slujeste permanent Sf. LITURGHIE.

Duhul nevointei Sihastrului Antonie, reinviaza odata cu dezgroparea Sf. sale MOASTE.

Cantarea de LITURGHISIRE rasuna in tot tinutul, pana la Schitul Pahomie si pana sus la Schitul Patrunsa.

Faclia de Lumina a Sf. Sihastru, Noul Antonie, se pune in Sfesnic, ca sa Lumineze tuturor.

Sf. Sihastru Noul Antonie isi ia Paternitatea Duhovniceasca in aceasta zona.

Icoana Sf. Sihastru Noul Antonie, se face icoana de Duh a locului, careia si noi ne inchinam cu Cinstea cuvenita.

Patronul de Inima pentru toti cei din prejur este astfel Sf. Noul Antonie Sihastrul.

Si noi ceilalti sa ne imbogatim ICONOSTASUL de Suflet si cu ICOANA Sf. Noului Antonie de la Iezer-Valcea.

Iubitorii de o viata mai deosebita, vor Primi Duhul Dumnezeiescului DOR al LITURGHISIRII Lui Hristos, Duhul Rugaciunii neincetate.

 

Cel mai mic intre cei mai mici,

Ierom. Ghelasie Gheorghe,

M-rea Frasinei, 1994

11 Mai 2012

Vizualizari: 15371

Voteaza:

Viata Cuviosului Antonie de la Schitul Iezer 5.00 / 5 din 1 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE