Iesi de la mine, Doamne, ca sunt om pacatos

Iesi de la mine, Doamne, ca sunt om pacatos Mareste imaginea.

Facut-a si va mai face minuni Domnul cu noi. Exista momente in care suntem constienti de faptul ca fara ajutorul Lui nu am putea face nimic. Din pacate insa, ne este mai usor sa ne incredem in noi, decat in iubirea si Mila Lui.

Bineinteles ca titlul este verset din pericopa Evanghelica a pescuirii minunate. Si as vrea sa il privim ca o balanta in care avem de o parte "iesi de la mine", piatra din capul unghiului "Doamne", si de cealalta parte "ca sunt om pacatos".



"Iesi de la mine"

Cu tristete mare am observat de multe ori ca exista si oameni care nu-L vor pe Dumnezeu, ci incearca sa-si umple golul existentei cu lucruri trecatoare si daunatoare, atat sufletului, cat si trupului; iar in fata bolii si a mortii isi arata adevarata bogatie.

Sunt oameni care nu au inteles cuvantul Evanghelic, caci nu s-au putut smerii; dar mai presus de toate, nu s-au putut iubi decat pe ei. Le este greu sa vada Adevarul, dar n-au incetat niciodata sa creada ca tot ce spun si fac ei, este drept; fara sa caute dreptatea lui Dumnezeu si Imparatia Lui. (cf Matei 6, 33). Mai mult decat atat, au strans bogatii aici "unde molia si rugina le strica, si unde furii le sapa si le fura". (Matei 6, 19)

Le este mai usor sa zica "iesi de la mine, Doamne", caci n-au privit niciodata cu atentie chipul rastignit al Mantuitorului. Au preferat necredinta crezand ca au o scuza, dar n-au gandit ca suntem oameni trecatori prin aceasta viata, si "daca este ceva cutremurator, nu este faptul ca murim, ci ca nu vom muri niciodata", spunea Pr. Savatie.

Chiar si noi cei care incercam sa dam viata credintei prin urmarea lui Hristos, de multe ori n-am inteles cine-i Fericitul pe acest pamant. Fericiti sunt: cei saraci cu duhul, cei ce plang, cei blanzi, cei ce flamanzesc si inseteaza de dreptate, cei milostivi, cei curati cu inima, facatorii de pace, cei prigoniti pentru dreptate, cei ce cred.

"Ca sunt om pacatos"

Oricat ni s-ar parea de ciudat, nu exista lucru mai de pret ca smerenia. A recunoaste ca esti pacatos este primul pas de intoarcere catre Casa Parinteasca, din Parabola Fiului risipitor. Bratele Domnului sunt deja deschise.

Si inca ceva. Toti am trecut prin situatii critice in care se cerea sa dam inapoi ca sa fie pace, incercand sa ne aparam dreptul si parerea. Cine a fost cel castigat, cel care a reusit sa faca pace sau cel care din mandrie insista? Cel care s-a smerit, sau cel care s-a inaltat pe orgoliul lui?

Cei ce cred in Hristos cu adevarat de multe ori plang dar raman blanzi, sunt milostivi si curati cu inima; facatori de pace, dar flamanzesc si inseteaza de dreptate; caci de cele mai multe ori sunt prigoniti. Fiecare dupa puterea lui.

Pentru cel ce-si recunoaste pacatosenia, orice clipa de pocainta este ca o plimbare pe valurile marii, acestei vieti infurtunate, cand Mantuitorul il tine de mana si pasesc impreuna.

"Sa stam bine, sa stam cu frica" si sa cugetam adanc ce alegem sa facem in viata: sa iubim dupa cum ne-a invatat Hristos sau sa ne iubim numai pe noi?!

"Exista trei feluri de oameni: trupesti, sufletesti si duhovnicesti. Omul trupesc cauta odihna, iubeste laudele, nu vrea sa-si taie voia inaintea celorlalti, se apara pe sine insusi, si cauta toate cele ce sunt spre odihna sa. Cel sufletesc nu vrea sa nedreptateasca, dar nu vrea nici sa fie nedreptatit; nu osandeste, dar nu vrea nici sa fie osandit. Daca sufera vreo nedreptate, nu carteste, insa se intristeaza si se mahneste ca i-au facut asa ceva oamenii. Iar cel duhovnicesc, daca este nedreptatit se bucura, daca i se taie voia se veseleste si orice rau i s-ar intampla, se vede pe sine insusi vinovat". (Sf. Anthim din Hios)

Arhim. Siluan Visan

.

Despre autor

Siluan Visan Arhim. Siluan Visan

Senior editor
153 articole postate
Publica din 01 Ianuarie 2011

22 Septembrie 2012

Vizualizari: 4293

Voteaza:

Iesi de la mine, Doamne, ca sunt om pacatos 5.00 / 5 din 4 voturi. 4 review utilizatori.

Comentarii (4)

  • Andrei PanaitPostat la 2015-09-26 01:53

    "De ce i-a chemat Dumnezeu la o lucrare neinchipuit de mare, uriasa (“o noua creatie”) pe niste pescari, oameni simpli si smeriti? Dumnezeu lucreaza cu oamenii smeriti, nu cu oamenii increzatori in puterile lor, nu cu oamenii care nadajduiesc in capacitatea mintii lor si in taria de convingere a cuvintelor lor, ci Dumnezeu lucreaza cu cei care nadajduiesc in puterea Duhului, in lucrarea harului dumnezeiesc. Nimeni nu savarseste ceva bun decat ca urmare a unei chemari tainice adresate de Dumnezeu prin Duhul Sau sufletului, in taina inimii. Atunci cand esti intr-un impas, cere de la Dumnezeu raspuns. Mari parinti nevoitori contemporani: “Nu iau nicio hotarare pana nu primesc instiintare de la Dumnezeu”. Dumnezeu vrea sa ne vorbeasca, dar trebuie sa ne curatim sufletul si sa ne concentram inauntrul nostru pentru a auzi glasul Duhului. Lumea de astazi trece printr-o foarte mare criza a credintei. Este o criza a cuvantului, o “ieftinire” a cuvantului, pentru ca el a ajuns sa nu mai transmita adevarul, ci de cele mai multe ori minciuna. Cuvantul nu mai are putere, lumea nu se mai increde in cuvant." Parintele Constantin Coman – Noi chemam lumea sa se impartaseasca de Dumnezeu.

  • Andreea IordachePostat la 2012-09-22 07:56

    Cei mai multi facem parte din categoria oamenilor trupesti,din nefericire...

  • Marcu AdrianPostat la 2012-09-22 02:32

    Multumesc foarte mult pentru articol chiar cautam un articol de genul.

  • TRAIAN IOACHIM NICULAPostat la 2012-09-22 02:29

    DOAMNE DUMNEZEULE !!! AJUTA-NE SI NOUA : cei pomeniti de mine in rugaciunile din acesta dimineata !!! SA NE PUTEM NUMARA PRINTRE ROBII TAI CE DUHOVNICESTI !!! MARIT SI LAUDAT SI SFANT SI INCHINAT SA FIE NUMELE TAU !!! IN VECI AMIN!!! IOACHIM TRAIAN NUCULA 22.09.2012

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE