Crucile de piatra

Crucile de piatra Mareste imaginea.

Crucile de piatra - un aspect inedit al sculpturii medievale romanesti

Introducere

Alaturi de elemente venite sa infrumuseteze arhitectura, elemente aflate mai mult in atentia cercetatorilor, crucile de drum si pietrele funerare au atras interesul mai degraba asupra continutului inscriptiei decat asupra decoratiei.

Desi considerate a se incadra intr-un domeniu minor al sculpturii de fapt, lespezile si troitele, spre deosebire de portaluri, ancadramente, coloane etc, care aveau menirea de a da un accent arhitecturii, s-au exprimat prin ele insele nefiind ajutate prin alaturarea unui alt element care sa le modifice expresia artistica. Din aceasta cauza, consideram ca rolul acestor realizari sculpturale a fost mai mare in contextul epocii decat acela pe care il ocupa in prezent in studiile de specialitate.

Simplificate si adaptate tehnicilor, mesterilor si monumentelor in care au fost folosite motivele decorative de baza au fost preluate din sursa de bogata inspiratie pe care o ofereau fatadele bisericilor din Manastirea Dealu si Manastirea Curtea de Arges.

In acest fel s-a produs un proces lent de adaptare si inglobare a pretioaselor motive de origine orientala in campul de motive al decoratiei romanesti medievale, iar meritul troitelor se releva inca o data prin aceasta.

Monumente de arta, troitele au avut un rol bine definit in cadrul societatii feudale. Ele au fost ridicate pentru a comemora o batalie, a aduce la cunostinta o lege sau o hotarare domneasca, pentru a sublinia ca pe acel loc au fost mai inainte diferite monumente sau pentru a aduce in atentia celorlalti numele unor persoane, familii-donatori.

Se observa ca incepand de la mijlocul secolului al XVII-lea, numarul crucilor ce aveau drept scop a afirma prezenta acestor donatori a fost in continua crestere. Acest lucru era legat de prestigiul social pe care il conferea ridicarea unei cruci, prestigiu aproape asemanator ctitoriei de biserici si fantani.

Cercetand categoriile sociale din care faceau parte ctitorii, se poate observa caracterul de democratizare a acestui fenomen. La inceput, cei ce ridicau troite faceau parte din marea boierime, pentru ca incepand cu mijlocul sec. al XVIII-lea sa intalnim din ce in ce mai des oameni de conditie mai modesta.

Putem lega acest proces de evolutia afirmarii personalitatii umane in sens aproape renascentist, caci inchinarea catre divinitate era si la propriu si la figurat o formula, actul de donatie reprezentand de fapt un motiv de afirmare a bogatiei si prestigiului social pe care dorea sa-l ocupe ctitorul in societate.

In decursul timpului, troitele au avut si functii utilitare, fiind folosite ca punct de referinta in orientare si hotarnicii, intrand in toponimia locului. Fiind situate pe marginea drumurilor, ele marcheaza si astazi vechile drumuri disparute.

In judetul Dambovita sunt numeroase monumente de acest fel, ele grupandu-se in special in jurul Targovistei, veche capitala si resedinta domneasca, si pe valea Dambovitei, pe unde trecea vechiul drum de negot cu Transilvania. in restul judetului, astfel de monumente au un caracter relativ izolat, legate fiind de personalitati locale.

Asa cum am mai mentionat, motivele decorative ale troitelor sunt in mare majoritate geometrice, manifestandu-se mai mult conservatorism decat elementele de sculptura ce aveau drept scop decorarea monumentelor. Se inregistreaza totusi un caracter evolutiv al acestei decoratii, aproape paralel cu evolutia motivelor decorative ale ancadramentelor, coloanelor etc.

Decoratia crucilor de piatra

Pe fata principala a crucii se afla un chenar decorativ care vine sa sublinieze forma. Cele mai raspandite motive sunt: franghia, bagheta, motive geometrice de inspiratie "Dealu" si, mai rar, pentru epoca mai noua denticuli.

Tipuri de cruci de piatra

Campul decorativ este organizat in jurul punctului de intretaiere a celor doua brate, avand insa doua directii diferite de dezvoltare.

Tipul I - Metoda centrala ce cuprinde sau nu o imagine inconjurata de o inscriptie, de cele mai multe ori in slava, legat de hram sau mai rar de domn sau donator. In jurul medalionului central sunt dispuse in cruce patru medalioane mai mici cuprinzand de obicei inscriptiile de consacrare: IS, HS, NI, KA, si cei patru evanghelisti. Pe alocuri, in locul unui medalion mic, se gasesc cate doua medalioane sau alte mici variatii care nu schimba schema initiala.

In partea superioara a bratului principal se gasesc reprezentate soarele si luna, stelele si mai rar elemente florale foarte geometric redate. Desi singular, trebuie mentionata crucea de la Valea Voievozilor, care are in medalioanele mici reprezentarea schematica (de notat in aceeasi tehnica intalnita la pietrele de mormant ale lui Radu de la Afumati si Stroe Buzescu) figurile evanghelistilor.

Tipul II - Medalioane de obicei de marime egala (Voinesti, Pandelea, Malu cu Flori, Candesti Vale), dispuse trei pe bratul scurt si unul pe bratul principal la partea superioara. S-ar parea ca acest tip deriva din tipul I, veriga de legatura cu medalionul central mai mare constituind-o Crucea de la Valeni (1644), Motaieni.

Variante ale crucilor de piatra

a. Folosind aceeasi schema, dar inlocuind medalioanele cu romburi si derivand tot dintr-un motiv "Dealu" (Doicesti) sau patrate a caror forma este subliniata de un chenar cu motive vegetale, patratele rezultand din intretaierea chenarelor celor doua brate ale crucii (Valea Caselor), ecou al supraabundentei motivelor vegetale intalnite in epoca Brancoveneasca, model care nu va face scoala.

b. Tot ca o influenta a decorului vegetal din epoca brancoveneasca putem incadra si o alta varianta a tipului II, in care medalioanele au forme diferite (floare ale carei crengute formeaza medalioanele laterale de forma ovoidala, in timp ce medalionul de la partea superioara capata diverse forme).

Sculptura de piatra s-a impus ca element de manifestare artistica cu puternice permanente, in pofida schimbarii aparente de motive ornamentale in tot cursul evului mediu romanesc. Se cunoaste ca o caracteristica a sculpturii medievale romanesti a fost absenta desavarsita a sculpturii "ronde bosse", ea fiind eminamente o sculptura pe fond. Troitele vin sa sublinieze aceasta caracteristica, ele purtand decoratie numai pe fata principala, desi puteau fi tratate ca o sculptura "ronde bosse".

Se intalnesc numai doua cazuri executate din porunca marelui clucer Socol, se pare de acelasi mester Hristudor, care prezinta motivul entrela-cului, alcatuit din semipalmete foarte schematizate, motiv dispus pe spatele crucii.

Tipurile si motivele decorative au fost preluate si in decoratia crucilor obisnuite de cimitir si se constata ca datorita neindemanarii mesterului sau calitatii materialului, acestea degenereaza. Apar si noi motive: instrumentele schingiuirii - buretele si sulita, scara - toate motive de inspiratie mai noua.

Tehnici de realizare a crucilor de piatra

Din punct de vedere tehnic, troitele sunt realizate in cea mai mare parte in "meplat", cunoscandu-se si rare cazuri cand inscriptia si decoratia sunt realizate "in adancime", tehnica legata mai mult de arta crestaturilor in lemn. Piatra folosita provine in mare parte din cariera de la Albesti, ceea ce dovedeste ca de multe ori mesterii folositi sunt din acea localitate. Dupa domnia lui Constantin Brancoveanu, piatra folosita este de calitate inferioara iar mesterii in mare parte localnici.

Repertoriul crucilor de piatra din cuprinsul judetului Dambovita

1. Locul amplasarii: comuna Voinesti, catunul Burlanesti, in curtea locuitorului Toader Vasile. Data: 1597 (7105) mai 3. Dimensiuni: 2,50 m, 0,35 m, 0,27 m. Textul: "S-a ridicat aceasta cinstita cruce pentru rugaciunea si lauda sfantului.. in zilele lui Io Mihai voevod si ale doamne lui, Stanca, si fiului lor, Petrasco voevod; si a facut dumnealui Radul vel clucer si dumnealui Preda vel postelnic si dumnealui Stroe vel stolnic.. in anul 7105 (1596-7). A scris Voico."

2. Locul amplasarii: comuna Razvad, satul Valea Voievozilor, in fata casei lui Ion Cristache. Data: 1593-1601. Dimensiuni: 1,30 m, 0,84 m, 0,27 m. Tipul: I Textul: "Cu vrerea Tatalui si Fiului si al Duhului Sfant si intrajutorul Sfantu Necolai in zilele lui Io Mihai voevod, trudetu-m-am eu robul lui Dumnezeu Vlaicul, Neculae ce am radicat aceasta sfanta cruce."

3. Locul amplasarii: comuna Ulmi, in curtea bisericii. Data: 1605 septembrie 1 -1606 august 31 (7114). Dimensiuni: 2,04 m, 0,77m, 0,28 m. Tipul: I Textul: "Cu buna vrerea Tatalui si cu ajutorul Fiului si cu indemnarea Duhului svantu ridicatu-au aceasta cinstita cruce in cinstit hram svant mucenic Necolae in zilele lui Serban voda si s-au nevoit robii lui Dumnezeu jupan Constantin i jupanita ego Rada." Pe latura de sud: "Va leat 7114".

4. Locul amplasarii: comuna Sacuieni, satul Adanca. Se spune ca a fost adusa la sfarsitul secolului al XlX-lea de pe dealul Tuicani. Data: 1640 (7159) decembrie 20. Dimensiuni: 2,40 m, 0,38 m, 0,18m. Tipul: I. Textul: "Cu voia tatalui si cu ajutorul fiului si cu savarsirea sfantului Duh Amin. S-a ridicat aceasta cinstita cruce in hramul adormtii Maicii Domnului in zilele lui 10 martie Basarab Voievod. Pomeneste pe ei.

"

 

(Textul original in slava). Stana, Cetoe, Dumitra, Patrusco, Ana.. Stoica, Mariica, Fani, trudiium pentru dumnezeu. Pis meseta decembrie, dna 20 va leat 7159. Pis az Hristodor". Traducere: "Cu voia Tatalui si cu ajutorul Fiului si cu savarsirea Sfantului Duh, amin. S-a ridicat aceasta cinstita cruce in hramul Adormirii Maicii Domnului in zilele lui Io Matei Basarab".

5. Locul amplasarii: comuna Razvad, satul Valea Voievozilor. Data: 1635 (7143) ianuarie 8. Dimensiuni: 3,50 m, 0,47 m, 0,32 m. Tipul: II. Textul: "Adeca eu robul lui Dumnezeu Matei Basarab voevod Tarii Romanesti vazanda-domnia mea plansoarea saracilor care au vii la Targoviste ca se asupresc de viniriceari si li s-au stricat leagea altor domni batrani, iara domnia mea m-am milostivit de am pus legatura, cine va fi viniricear, va lua vanma bani 30 si plocon de nume bani 12, iar vas si parpar ori vin la pimnita nu va plini, caci au fost iertati si am pus domnia mea si blestem de acum inainte, care va fi domn pre urma noastra si nu va cinsti si va strica aceasta tocmeala, ori va calca acest blestem sa fie afurisit de vladica Hristos si sa fie blestemat de 318 oteti si sa fie cu Iuda si cu Aria intr-un loc de vecie, Amin. Va leat 7143 -1635- ghenarie 8".

6. Locul amplasarii: comuna. Tatarani, satul GheboienL Data: 1640 septembrie 1-1641 august 31 (7149). Dimensiune: 2,10 m, 0,44 m, 0,26 m. Tipul: I. Textul: "Cu voia Tatalui si cu ajutorul Fiului si cu savarsirea Sfantului Duh amin. S-a ridicat aceasta cinstita cruce.. in zilele lui Matei Basarab voievod in anul 7149. Pomeneste Doamne, Rizo, Chirie..., Ianai, Stana, Mihai..."

7. Locul amplasamentului: Comuna Valeni-Dambovita. Data: 1644 (7152) august 15. Tipul: II Textul: "S-a ridicat aceasta cinstita cruce in numele Domnului... Dragomiru, Crastena, Vladu, Stana, Badea, va dni Io Matei voievod meseta augvstu 15 dni va leahi 7152".

8. Locul amplasamentului: Comuna Cornatel, in curtea bisericii. Data: 1645 (7153) mai 20. Tipul: I. Textul: "Cu vrerea Tatalui si ajutorul Fiului si savarsirea Duhului Sfint, aceasta cinstita si de viata aducatoare cruce radicatu-s intru cinstiti praznic si facatoru de ciude sfeti Nicolae arhiipiscupul, c-au fost hramul sfintei beserici den Comasenim, in zilele crestinului Matei Basarab voievod. La adasta dumnezaiasca cruce truditu-s-au si s-au ostenit, da a o radicat, robul lui Dumnezeu jupan Socol biv vel cluceriu-deinpreuna cu jupineasa lui, roaba lui Dumnezeu, jupanita Marula cliuceriasa, fata rapostului Mihai voievod si ajupanesiei Tudorei si cu feciorei Marula i Constantin i Ventila Florescul si Tudoria Tudosie i Ana, ca sa se pomeneasca parintii nostri jupan Necula vornicul i jupanita ego: Irina ot Cornateni i mosi nostri cine au facut besearica de la Cornateni: jupan Ventila vel; vornic i jupanita ego Voica. Si s-au radicat aciasta sfanta cruce in cestu loc, pentru sufletele lor si al parintilor lor, ca sa le fie pomeana in veci. Amin Pis Hristozfin".

9. Locul amplasarii: comuna Razvad, satul Razvadul de Jos, in curtea locuitorului Mihalcioiu Alexandru. Data: 1648 (7156) aprilie 20. Dimensiuni: 3,05 m, 0,45m, 0,30m. Tipul: I. Textul: "Aceasta sfinta cruce radicatu-se au intru numele Tatalui si al Fiului si al Duhului Sfintu si intru ajutorul Sfintului hram, care hram au fostu al sfintei besericei de la Razvad ce au fost de la lemnu ridicat intai, iar daca s-au mutat aceasta beserica la Adului pusese ah aceasta sfinta cruce in locul sfintului prestol al sfintei beserici ca sa fioe sfintul hram statator in veacu. in zilele crestinului Matei Basarab voevod si s-au trudit de o au ridicat aceasta sfinta cruce robul lui Dumnezeu jupanul Socol biv el cliuciar sin Neculae vornicul si al jupanesei Irinei de Cornateni impreuna cu jupaneasa lui raposata jupanita Marula clucireasa si cu co/coni lor jupan Cirstea clucii Anghelina, jupan Oanache spatari Anca i Irinai stanca i Marula i Tudosie i Iana i Constandin i Ventila Florescu i Tudora, Marica i Marula i Matei i Neacsu ca sa le fie de ajutor sufletelor noastre in veci amin. Pis Meseta april 20 dni 7156 - 1648".

10. Locul amplasarii: Targoviste, la biserica Alba. Data: 1653 (7161) martie 29, 2. Tipul: I. Textul: "Intru numele Tatalui si al Fiului si al Duhului Sfant si intru ajutoru sfantului hramu sfentei Uspenii, in zilele lui Io Matei voievod trudi-tu-m-am eu robul lui dumnezeu Radu izbasa i Rada sotia, Andrei, Mihaiu, Negoi, Oprea, Voia, Paraschiva, Voicu, Nicula, Tatul, Radul, Maria, Anghel, odihnesc oasele pristavitului Voicu, meseta martie 2 va leat 7161".

Conf. Dr. Mihai Oproiu

 

11 Mai 2012

Vizualizari: 6266

Voteaza:

Crucile de piatra 5.00 / 5 din 1 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE