Revolta Sfantului Prooroc Ilie Tesviteanul

Revolta Sfantului Prooroc Ilie Tesviteanul Mareste imaginea.

Sfantul Prooroc Ilie face parte dintre profetii vechi, care completeaza lista celor saisprezece profeti ai Vechiului Testament; patru profeti mari: Isaia, Ieremia, Iezechiel si Daniel, si doisprezece profeti mici: Osea, Ioil, Amos, Obadia, Iona, Miheia, Naum, Avacum, Sofonie, Agheu, Zaharia si Maleahi. Ilie si Elisei sunt considerati ca facand parte dintre profetii vechi, care nu si-au scris proorociile.

Prezenta Sfantului Ilie intr-o perioada in care regele israelit Ahab (874-852 i.Hr.) - fiul si succesorul lui Omri, al saptelea rege al Israelului - a construit in Samaria un templu inchinat zeului Baal (III Regi 16, 28-32) a fost providentiala. Odata cu construirea acestui loc de inchinare pagan la indemnul sotiei sale, regina Izabela - fiica regelui Etbaal al Sidonului si preot al zeitei Asera -, Ahab a pornit o aspra persecutie impotriva profetilor (3 Regi 18, 4); continuata cu acelasi aplomb de Ahazia (III Regi 22, 28-40), fiul si urmasul sau la tron.

Unii exegeti considera ca Ilie - cel mentionat in Cartea II Paralipomena (Cronici) 21, 12-15 - nu este unul si acelasi cu proorocul Ilie. Astfel, Ilie pe care-l redau marturiile din Cronici - spun ei - ar fi trait in timpul lui Ioram, caruia i-a trimis o scrisoare de avertizare privind comportamentul sau imoral si, respectiv, pedeapsa sa (I Paralipomena 28, 19 si Ieremia 36), pe cand Sfantul Ilie - numit si Tesviteanul - este cel care i-a avut in atentie pe Ahab si Izabela. Mai mult, activitatea profetica a celui dintai a vizat Regatul lui Iuda, spre deosebire de activitatea Sfantului Ilie Tesviteanul, care a avut in atentia sa Regatul de Nord.

Dincolo de aceste argumente, care aparent sustin afirmatia, totusi nu exista nici o marturie sigura ca ar fi vorba despre doua persoane diferite, ci mai degraba credem ca Sfantul Ilie Tesviteanul, anticipand abaterea lui Ioram de la poruncile lui Dumnezeu, i-ar fi trimis acel avertisment consemnat in Cronici si pastrat in scolile profetilor pana la urcarea pe tron a lui Ioram, ce a avut loc dupa ridicarea la cer a Sfantului Ilie; sau urcarea la cer a Sfantului Ilie a avut loc dupa accederea la tron a lui Ioram (II Paralipomena 21, 12, 4 Regi 8, 16). S-ar putea ca evenimentul rapirii la cer a Sfantului Ilie (IV Regi, cap. 2) sa nu fi fost prezentat strict cronologic; si atunci evident ca este vorba despre unul si acelasi Ilie, in cele doua ipostaze.

"Cu ravna am ravnit pentru Domnul Dumnezeu Savaot"

Viata Sfantului Prooroc Ilie in cadrul cartilor sfinte - III si IV Regi - trebuie surprinsa, fara indoiala, din multitudinea relatarilor. El face parte din categoria celor care "au ratacit in pustii si in munti si in pesteri si in crapaturile pamantului" (Evrei 11, 38).

Evenimentele aduse in discutia referatelor biblice il incadreaza - potrivit domniilor lui Ahab (874-852 i.Hr.), Ahazia (852-850 i.Hr.) si Ioram (852-841 i.Hr.) - in secolul al IX-lea i.Hr. Ceea ce se stie cu siguranta despre Sfantul Ilie este faptul ca era tesvitean; dupa cum citim in cartea Tobit, orasul Tisbe era in tinutul Neftali (Tobit 1, 2); pe cand, dupa III Regi, ni se vorbeste despre Tesba Galaadului (III Regi 17, 1), situata la 13 km nord de raul Iaboc. Intreaga sa viata a stat sub imperiul cuvintelor: "Cu ravna am ravnit pentru Domnul Dumnezeu Savaot" (III Regi 19, 10, 14).

Unele traditii iudaice - preluate si de unii Parinti si scriitori bisericesti - sustin ca provenea dintr-o familie preoteasca[1]. Astfel, Afraate, primul parinte bisericesc siriac, cca 280-345, si Pseudo-Efrem, autorul unei apocalipse apocrife siriace, din secolul al VII-lea, il evoca pe Ilie ca fiind preot, care a mancat prima turta oferita de vaduva din Sarepta Sidonului; Eusebiu de Emesa, ierarhul exeget si ucenic al lui Eusebiu de Cezareea (300-359), Epifanie de Salamina, eruditul episcop scolit in manastirile din deserturile egiptean si palestinian (315-403), Pseudo-Epifanie, autorul Vietilor profetilor, Isidor de Sevilla, arhiepiscopul spaniol enciclopedist, considerat ultimul Parinte bisericesc din Apus (560-636), de asemenea ii atribuie lui Ilie demnitatea de preot, datorita unei presupuse descendente din semintia lui Aaron, intrucat Tesba era orasul exclusiv al profetilor; Verecundus de Junca, scriitor african din secolul al VI-lea, considera preotia principalul motiv al inaltarii lui Ilie la cer intr-un car cu foc; pelerina Egeria, aristocrata din Galia, si Sfantul Ioan Gura de Aur, unul din cei patru mari Parinti ai Ortodoxiei (344/354-407), accentueaza caracterul sacrificial al sacerdotiului lui Ilie indreptatiti fiind de faptul ca pe Muntele Carmel Sfantul Ilie a refacut altarul lui Dumnezeu si a adus jertfa.

Accentuarea de catre unele traditii iudaice a sacerdotiului lui Ilie, considerat descendent din ceata preoteasca a lui Levi si asteptat ca mare preot al timpurilor mesianice, vine ca o contrapondere la numirea de Mare Arhiereu rezervata doar lui Iisus Hristos; evident, este vorba de o incercare rabinica de diminuare a cinstirii Mantuitorului nostru Iisus Hristos, daca tinem cont ca scrierile talmudice se finalizeaza in secolele V-VI.

De remarcat este faptul ca marturiile patristice referitoare la preotia lui Ilie vizeaza sacerdotiul vetero-testamentar ereditar, ca fiind o functie exercitata in beneficiul comunitatii, iar nu ca o chemare divina personala, cum era harul profetic; sau ca o vocatie de slujire consacrata, cum era cea a nazireilor - asemanatoare voturilor monahale, care sunt asumate in mod voluntar.

"Si s-a sculat proorocul Ilie ca focul si cuvantul lui ca faclia ardea"

Modul sau de viata - foarte apropiat de cel al nazireilor - este o atitudine de revolta, manifesta impotriva imoralitatii timpului, asa cum este surprinsa de insasi formularea: "Si s-a sculat proorocul Ilie ca focul si cuvantul lui ca faclia ardea" (Intelepciunea lui Isus Sirah 48, 1). Avand parul netaiat - ceea ce facea sa fie un om paros la infatisare - si cingatoare de piele (IV Regi 1, 8), se arata a fi asemenea pustnicilor; daca mai adaugam promptitudinea cu care raspunde afirmativ chemarilor (III Regi 18, 46), retragerea in crapaturile stancilor (III Regi 17, 3) sau in pesterile muntilor (III Regi 19, 9), precum si somnul sub cerul liber (III Regi 19, 5), trasaturile specifice omului desertului sunt mai mult decat evidente.

Dupa ce l-a anuntat pe Ahab de iminenta plaga a secetei (III Regi, 17, 1), proorocul s-a retras in pustie, langa paraul Cherit, dincolo de Iordan, fiind hranit de corbi cu paine dimineata si carne seara (III Regi 17, 6): Painea - in viziunea Sfantului Maxim Marturisitorul - insemna cunoasterea lui Dumnezeu, iar carnea, cultivarea virtutilor; nicidecum necuratia, precum se credea si inca se mai crede. Dar secand paraul, proorocul a fost trimis de Dumnezeu la o vaduva, in Sarepta Sidonului, incercata si ea de lipsurile pe care le-a adus seceta; din rezervele pe care le avusese ramase doar cu putina apa, faina, ulei si cateva vreascuri (III Regi 17, 10-15).

In mod simbolic, cele existente in casa vaduvei anticipeaza tainele Bisericii: apa - Taina Botezului; uleiul - Taina Mirungerii; faina - Taina Euharistiei; iar cele doua vreascuri - Taina Sfintei Cruci, spune Sfantului Ioan Gura de Aur.

Milostenia vaduvei, ca si a celei din Evanghelie - "nu esti mai sarac decat vaduva din Evanghelie", zicea Sf. Ioan Gura de Aur (Omilii la Matei, LXXXVIII, 3) -, a fost recompensata de Dumnezeu (III Regi 17, 21-23). Aceasta este marturia ca nici o fapta de milostenie nu ramane nerasplatita de Dumnezeu.

Dupa cum spuneam, in timpul lui Ahab a fost seceta; timp de trei ani si sase luni nu a fost nici ploaie, nici roua peste Israel. Data fiind aceasta situatie, Ahab a dispus sa fie cautat proorocul, considerat a fi principalul vinovat de inchiderea cerului (III Regi 18, 10). Or, principalul vinovat pentru care Dumnezeu incuiase cerul nu era Ilie, ci pacatele lui Ahab si ale israelitilor, dupa cum glasuiesc referatele (III Regi 18, 18). Si pentru a demasca falsitatea zeului Baal, Sfantul Ilie le-a propus lui Ahab si Izabelei - principalii promotori ai cultului idolatru - sa-i adune pe toti preotii zeului Baal pe Muntele Carmel (III Regi 18, 19), cerandu-le sa aleaga cui va trebui sa slujeasca: lui Dumnezeu sau lui Baal.

In fata a numerosi israeliti, Sfantul Proroc Ilie a ridicat doua jertfelnice in cinstea celor doua divinitati, asezand pe fiecare jertfelnic cate un bou. Apoi i-a indemnat pe cei 450 de preoti ai lui Baal si 400 de profeti ai zeitei Asera sa invoce foc din cer pentru a arde jertfa. Insa indelungatul lor strigat catre Baal, insotit de dansul si automutilarile rituale, nu a primit nici un raspuns (III Regi 26, 29).

Apoi a urmat si Sfantul Ilie, care, inainte de-a invoca focul divin, a refacut jertfelnicul din 12 pietre, a sapat santimprejurul altarului, apoi a cladit lemnele pe altar, a taiat in bucati arderea de tot si a randuit-o pe jertfelnic, dupa care a poruncit sa toarne de trei ori apa deasupra, pana s-a umplut santul din jur (III Regi 18, 31-35). Iar cand a inceput Sfantul Ilie sa se roage, indata s-a pogorat foc din cer, mistuind nu numai jertfa adusa, ci si lemnele, pietrele, tarana si chiar apa ce era in sant (III Regi 18, 30-38).
Minunea a revelat multimii adunate pe Dumnezeul cel adevarat, motiv pentru care slujitorii idolilor au sfarsit injunghiati de insasi mana profetului pe malul paraului Chison (III Regi 18, 40).

Dupa acest episod, rugandu-se Sfantul Ilie, indata s-au adunat norii si a cazut ploaie bogata peste Israel (III Regi 18, 45). Sfantul Grigorie de Nyssa vede in preotii lui Baal prefigurarea pacatelor, care nu pot fi asanate decat numai prin intreita cufundare in apa Botezului si prin focul Duhului Sfant. Pierderea slujitorilor si a profetilor idolatri a intetit mania Izabelei, care a jurat ca va pune sfarsit vietii Sfantului Ilie intocmai cum a facut el cu viata unuia dintre slujitorii lui Baal (III Regi 19, 2).

Drumurile oamenilor si ale ingerilor se interfereaza, dar numai in inaltarea lor spre cer

Atunci, pentru a evita concretizarea planului diabolic propus de regina, Sfantul Proroc Ilie s-a retras pentru scurt timp la Beer-Sheba, in tinutul lui Iuda, odihnindu-se sub un ienupar, unde a fost hranit de un inger cu paine si apa (III Regi 19, 4-8), dupa care a pornit spre Muntele Horeb (III Regi 19, 3-7). Acolo, dupa 40 de zile si 40 de nopti de post si rugaciune, pe cand statea la usa pesterii, i S-a revelat Dumnezeu, in chipul unei adieri de vant lin (III Regi 19, 12), trasandu-i trei porunci: ungerea lui Hazael ca rege al Siriei (III Regi 19, 15), a lui Iehu ca rege peste Israel (III Regi 19, 16) si a lui Elisei ca succesor al sau (III Regi 19, 16). Si a facut intocmai.

Insa, auzind de uciderea lui Nabot Izreeliteanul care, pentru ca nu a vrut sa renunte la dreptul de proprietate si sa-si instraineze mostenirea si, respectiv, identitatea - "Nu-ti dau mostenirea parintilor mei" (III Regi, 21, 4) -, a fost omorat cu pietre din ordinul lui Ahab, Sfantul Ilie s-a dus la sotii Ahab si Izabela, anuntandu-le blestematul sfarsit: "In locul unde au lins cainii sangele lui Nabot, acolo vor linge cainii si sangele tau" (III Regi 21, 19).

Sigur, nici fiii lor, Ahazia/Ohozia (IV Regi 1) si Ioram (IV Regi 1, 19-20), pentru ca nu au vrut sa renunte la viata lipsita de Dumnezeu, nu au fost crutati, implinindu-se proorocia lui Elisei facuta lui Ioram, printr-unul dintre fiii proorocilor: "Asa zice Domnul Dumnezeul lui Israel s…t Toata casa lui Ahab va pieri si vei starpi din ai lui Ahab pe tot cel de parte barbateasca, pe rob si pe cel slobod in Israel" (IV Regi 9, 6 si 8).

Apropiindu-se momentul ridicarii sale la cer, Sfantul Proroc Ilie - insotit de Elisei - s-a dus pana la Betel si Ierihon, despartind Iordanul cu al sau cojoc, precum odinioara Moise marea cu toiagul. Ajunsi la hotarele Ghileadului - de unde plecase Sfantul Ilie cu mult timp in urma -, in timp ce mergeau pe dealurile Moabului, "s-a ivit un car si cai de foc si, despartindu-i pe unul de altul, a ridicat pe Ilie in vartej de vant la cer" (IV Regi 2, 11). Elisei, ca urmaslegitim al lui Ilie, a primit atat mantia sa (IV Regi, 2, 13-15), cat si duhul lui Dumnezeu, care se afla in Ilie, dupa cum el insusi ceruse: "Duhul care este in tine sa fie indoit si in mine!" (IV Regi 2, 9).

Darurile primite de Elisei de la Sfantul Proroc Ilie sunt o aluzie la preferinta aratata in cazurile de mostenire fata de intaiul-nascut in iudaism, caruia i se cuvenea partea indoita de mostenire (Deuteronom 21, 17), in comparatie cu ceilalti frati.

Prin urcarea la cer, Sfantul Proroc Ilie a aratat ca drumurile oamenilor si ale ingerilor se interfereaza, coincid; dar numai in inaltarea lor spre cer. Potrivit profetiei lui Maleahi (3, 23), Sfantul Prooroc Ilie va fi trimis de Dumnezeu din nou pe pamant inainte de a doua venire a lui Hristos (Apocalipsa 11, 3-13). Aceasta asteptare este confirmata si de Sfintii Evanghelisti Matei (16, 14), Marcu (6, 15; 8, 28) si Luca (9, 8, 19). Interpretarea profetiei transpare si in vestea adusa de Arhanghelul Gavriil arhiereului Zaharia, cum ca Sfantul Ioan Botezatorul va lucra cu duhul si cu puterea lui Ilie, cei doi fiind adeseori mentionati impreuna (Ioan 1, 21, 25; Matei 17, 10-13, Marcu 9, 11-13). De altfel, Mantuitorul Insusi a spus: "Si daca voiti sa intelegeti, el (Ioan) este Ilie, cel care va sa vina" (Matei 11, 14).

Insa nu trebuie sa se creada ca este vorba de vreo reincarnare a lui Ilie in Ioan. Marturia biblica ii apropie pe cei doi din cauza vietii lor ascetice; amandoi se caracterizeaza prin asprime si hotarare (Luca 9, 8), lucreaza cu aceeasi putere (Luca 1, 17) si adopta acelasi mod de viata (III Regi 17, 1 si Luca 3, 2; IV Regi 1, 8 si Matei 3, 4).

Prezenta considerabila a Sfantului Ilie in referatele scripturistice, cat si in literatura patristica reprezinta o dovada in plus a pozitiei acestui profet vetero-testamentar in istoria crestinismului, care este adesea prezentat ca model de traire religioasa: "Ilie odinioara a deschis si a inchis cerul ca sa ploua si sa nu ploua, tie nu pentru asta ti se deschide cerul, ci ca sa te urci la cer; si ceea ce-i mai mult, nu ca sa te urci singur, ci ca sa urci si pe altii, de-ai voi. Atat de mare indraznire si putere ti-a dat Dumnezeu in toate cele ale Lui!" - spunea Sfantul Ioan Gura de Aur (Omiliile la Matei, X, 4).

Castitate, insingurare, marturisire plina de curaj, rugaciune, saracie, post

Prin ravna sa, Sfantul Proroc Ilie s-a impus in traditia iudaica, apoi in cea crestina si musulmana drept tipul slujitorului desavarsit. El ofera de dincolo de timp un mod de viata monahala autentic, prin coordonatele sale - castitate, insingurare, marturisire plina de curaj, rugaciune, saracie, post. Pentru aceasta, el s-a invrednicit de daruri speciale, cum ar fi cel profetic sau al facerii de minuni, vederea lui Dumnezeu, rapirea la cer. In mod deosebit inaltarea la cer l-a impus evlaviei universale.

Numeroase locuri de pe Muntele Carmel, cum ar fi pestera Sfantului Ilie; El-Khadr, scoala profetilor; El-Muhraka, altarul de jertfa; Tel el-Kassis s.a. se constituie in puncte de pelerinaj atat pentru crestini, cat si pentru evrei sau musulmani.

Fie ca maretia vredniciei Sfantului Prooroc Ilie Tesviteanul, precum si zelul sau misionar sa se intipareasca in viata si constiinta fiecaruia dintre noi, ca astfel sa putem birui ahabicele si izabelicele atacuri impotriva adevaratei credinte.

PS Calinic Botosaneanul

Nota:
[1]Vietile Sfintilor, ce par sa urce pana la un original evreiesc din secolul I d.Hr., prezinta nasterea lui Ilie sub semnul minunii: "In timpul in care maica sa l-a nascut, Sovac, tatal lui, a vazut niste barbati imbracati in haine albe, vorbind cu pruncul si invelindu-l pe el cu foc, bagandu-i vapaie de foc in gura, ca sa manance. Aceasta vazand-o tatal sau si spaimantandu-se, s-a dus la Ierusalim si a spus preotilor vedenia sa. Unul din acei preoti, barbat mai inainte vazator, i-a zis: «Omule, nu te teme de vedenia aceea pentru pruncul tau, dar sa stii ca el va fi locas al luminii darului lui Dumnezeu si cuvantul lui va fi ca focul de puternic si lucrator. Ravna lui catre Domnul si viata lui fiind bine-placuta lui Dumnezeu, va judeca pe Israel cu sabie si cu foc»."

.

18 Iulie 2013

Vizualizari: 2252

Voteaza:

Revolta Sfantului Prooroc Ilie Tesviteanul 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE