Sfanta si Marea Luni din Saptamana Patimilor

Sfanta si Marea Luni din Saptamana Patimilor Mareste imaginea.

Sinaxar în Sfânta și Marea zi de Luni

In Sfânta şi Marea Luni se face pomenire de fericitul losif cel preafrumos şi de smochinul care s-a uscat prin blestemul Domnului.

De astăzi încep Sfintele Patimi ale Domnului nostru Iisus Hristos. Înainte de altele, este luat ca preînchipuire a Domnului, Iosif cel preafrumos. Iosif a fost un fiu mai mic al patriarhului Iacov, născut din Rahila. Invidiat de fraţii săi din pricina unor visuri, a fost ascuns mai întâi într-o groapă. Tatăl lui este înşelat de fiii lui printr-o haină muiată în sânge, spunându-i-se că a fost răpit şi a fost mâncat de fiare sălbatice. În urmă a fost vândut ismailiţilor cu treizeci de arginţi, iar aceştia la rândul lor îl vând lui Putifar, mai-marele eunucilor faraonului Egiptului. Pentru că stăpâna lui s-a mâniat pe el din pricina curăţeniei tânărului, că n-a voit să săvârşească nelegiuirea, a fugit lăsând în mâna ei haina sa. Ea l-a vorbit de rău stăpânului său, aşa că Iosif a căpătat temniţă grea şi lanţuri. Apoi, în urma tălmăcirii unor visuri, a fost scos din închisoare, înfăţişat faraonului şi a fost pus domn peste tot Egiptul. Cu prilejul împărţirii grâului a fost cunoscut iarăşi de fraţii săi. Trăind într-un chip minunat toată viaţa lui, a murit în Egipt şi s-a arătat un om mare prin înţelepciune, pe lângă alte fapte bune ale sale.

Iosif este preînchipuirea lui Hristos. Şi Hristos a fost invidiat de iudeii cei de acelaşi neam cu el, a fost vândut de ucenicul lui cu treizeci de arginţi, a fost închis într-o groapă întunecoasă, în mormânt. Sculându-se de acolo prin El Însuşi împărăţeşte peste Egipt, adică peste tot păcatul, îl învinge cu putere, conduce toată lumea şi ca un iubitor de oameni ne răscumpără prin darea hranei celei de Taină, dându-se pe El Însuşi pentru noi şi ne hrăneşte cu pâinea cerească, cu Trupul Lui cel purtător de viaţă.

Pentru această pricină facem astăzi pomenire preafrumosului Iosif.

În aceeaşi zi mai facem pomenire şi de smochinul cel care s-a uscat, pentru că dumnezeieştii evanghelişti Matei şi Marcu adaugă după întâmpinarea Domnului cu stâlpări în Ierusalim această minune. Marcu spune: «Iar a două zi ieşind ei din Betania, Domnul a flămânzit. Şi văzând un smochin de departe, având frunze, a mers să vadă de va găsi ceva în el. Venind la el, n-a găsit nimic decât frunze, că nu era încă vremea smochinelor. Şi a zis Iisus smochinului: «Nimeni să nu mai mănânce rod din tine în veac». Iar Matei spune: «Iar a doua zi, întorcându-Se în cetate a flămânzit. Şi văzând un smochin lângă cale, a venit la el şi n-a găsit nimic în el decât numai frunze. Şi i-a zis lui: «În veci să nu se mai facă rod în tine». Şi îndată s-a uscat smochinul».

Sinagoga iudeilor este un smochin, în care Mântuitorul n-a găsit rod potrivit, ci numai umbra legii; de aceea a luat şi legea de la ei şi i-a făcut cu totul netrebnici.

Dar dacă cineva ar întreba: «Pentru ce oare un pom neînsufleţit s-a uscat prin blestem dacă n-a greşit cu nimic?». Unul ca acesta să afle că iudeii care-L vedeau pe Hristos că făcea tuturor totdeauna bine şi că n-a făcut nimănui nici cel mai mic rău, socoteau că are numai puterea de a face bine şi nicidecum puterea de a face rău. Dar Stăpânul, fiind iubitor de oameni, n-a vrut să arate asupra oamenilor că poate face rău. Ca să convingă deci poporul cel nerecunoscător că are putere îndestulătoare şi spre a pedepsi, ca un bun nu vrea să-Şi arate puterea Sa de a pedepsi vreun om, ci cu ceva care are o fire neînsufleţită şi nesimţitoare.

Mai este însă şi o pricină tainică a uscării smochinului ajunsă până la noi din bătrâni înţelepţi, după cum zice Isidor Pelusiotul. Pomul călcării poruncii a fost smochinul. Din frunzele lui şi-au făcut acoperământ strămoşii noştri călcători de poruncă. Din pricină că n-a fost blestemat atunci, a fost blestemat acum de Hristos, ca un iubitor de oameni, ca să nu mai facă rod, care este pricina păcatului. Iar că păcatul se aseamănă cu smochina este lucru destul de limpede: are dulceaţa plăcerii, lipiciunea păcatului, iar în urmă usturimea şi iuţimea conştiinţei.

Istoria smochinului a fost aşezată aici pentru a ne îndemna la umilinţă, după cum istoria lui Iosif a fost aşezată pentru a ne înfăţişa pe Hristos. Fiecare suflet lipsit de orice roadă duhovnicească este un smochin. Dacă Domnul nu găseşte în el odihnă, a doua zi, adică după viaţa aceasta de acum, îl usucă prin blestem şi-l trimite în focul veşnic. Smochinul uscat din Sfânta Evanghelie este ca un stâlp cu totul uscat, care îngrozeşte pe cei care nu fac rod potrivit de virtute.

Pentru rugăciunile preafrumosului Iosif, Hristoase Dumnezeule, miluieşte-ne pe noi. Amin

Evanghelia de Luni din Saptamana Patimilor

Matei 21, 18-46
Domnul Iisus Hristos si smochinul neroditor
18 Dimineata, a doua zi, pe cand se intorcea in cetate, a flamanzit;
19 Si vazand un smochin langa cale, S-a dus la el, dar n-a gasit nimic in el decat numai frunze, si a zis lui: De acum inainte sa nu mai fie rod din tine in veac! Si smochinul s-a uscat indata.
20 Vazand aceasta, ucenicii s-au minunat, zicand: Cum s-a uscat smochinul indata?
21 Iar Iisus, raspunzand, le-a zis: Adevarat graiesc voua: Daca veti avea credinta si nu va veti indoi, veti face nu numai ce s-a facut cu smochinul, ci si muntelui acestuia de veti zice: Ridica-te si arunca-te in mare, va fi asa.
22 Si toate cate veti cere, rugandu-va cu credinta, veti primi.
23 Iar dupa ce a intrat in templu, s-au apropiat de El, pe cand invata, arhiereii si batranii poporului si au zis: Cu ce putere faci acestea? Si cine Ti-a dat puterea aceasta?
24 Raspunzand, Iisus le-a zis: Va voi intreba si Eu pe voi un cuvant, pe care, de Mi-l veti spune, si Eu va voi spune voua cu ce putere fac acestea:
25 Botezul lui Ioan de unde a fost? Din cer sau de la oameni? Iar ei cugetau intru sine, zicand: De vom zice: Din cer, ne va spune: De ce, dar, n-ati crezut lui?
26 Iar de vom zice: De la oameni, ne temem de popor, fiindca toti il socotesc pe Ioan de prooroc.
27 Si raspunzand ei lui Iisus, au zis: Nu stim. Zis-a lor si El: Nici Eu nu va spun cu ce putere fac acestea.
28 Dar ce vi se pare? Un om avea doi fii. Si, ducandu-se la cel dintai, i-a zis: Fiule, du-te astazi si lucreaza in via mea.
29 Iar el, raspunzand, a zis: Ma duc, Doamne, si nu s-a dus.
30 Mergand la al doilea, i-a zis tot asa; acesta, raspunzand, a zis: Nu vreau, apoi caindu-se, s-a dus.
31 Care dintr-acestia doi a facut voia Tatalui? Zis-au Lui: Cel de-al doilea. Zis-a lor Iisus: Adevarat graiesc voua ca vamesii si desfranatele merg inaintea voastra in imparatia lui Dumnezeu.
32 Caci a venit Ioan la voi in calea dreptatii si n-ati crezut in el, ci vamesii si desfranatele au crezut, iar voi ati vazut si nu v-ati cait nici dupa aceea, ca sa credeti in el.
33 Ascultati alta pilda: Era un om oarecare stapan al casei sale, care a sadit vie. A imprejmuit-o cu gard, a sapat in ea teasc, a cladit un turn si a dat-o lucratorilor, iar el s-a dus departe.
34 Cand a sosit timpul roadelor, a trimis pe slugile sale la lucratori, ca sa-i ia roadele.
35 Dar lucratorii, punand mana pe slugi, pe una au batut-o, pe alta au omorat-o, iar pe alta au ucis-o cu pietre.
36 Din nou a trimis alte slugi, mai multe decat cele dintai, si au facut cu ele tot asa.
37 La urma, a trimis la ei pe fiul sau zicand: Se vor rusina de fiul meu.
38 Iar lucratorii viei, vazand pe fiul, au zis intre ei: Acesta este mostenitorul; veniti sa-l omoram si sa avem noi mostenirea lui.
39 Si, punand mana pe el, l-au scos afara din vie si l-au ucis.
40 Deci, cand va veni stapanul viei, ce va face acelor lucratori?
41 I-au raspuns: Pe acesti rai, cu rau ii va pierde, iar via o va da altor lucratori, care vor da roadele la timpul lor.
42 Zis-a lor Iisus: Au n-ati citit niciodata in Scripturi: "Piatra pe care au nesocotit-o ziditorii, aceasta a ajuns sa fie in capul unghiului. De la Domnul a fost aceasta si este lucru minunat in ochii nostri"?
43 De aceea va spun ca imparatia lui Dumnezeu se va lua de la voi si se va da neamului care va face roadele ei.
44 Cine va cadea pe piatra aceasta se va sfarama, iar pe cine va cadea il va strivi.
45 Iar arhiereii si fariseii, ascultand pildele Lui, au inteles ca despre ei vorbeste.
46 Si cautand sa-L prinda, s-au temut de popor pentru ca Il socotea prooroc.

Tropare si stihiri la sfanta si marea zi de Luni din Saptamana Patimilor

Iata mirele vine in miezul noptii si fericita este sluga pe care o va afla priveghind; iara nevrednic este iarasi pe carele va afla lenevindu-se. Vezi dar, suflete al meu, cu somnul sa nu te ingreuiezi, ca sa nu te dai mortii, si afara de imparatie sa te incui. Ci te desteapta strigand: Sfant, Sfant, Sfant esti Dumnezeule; pentru rugaciunile Nascatoarei de Dumnezeu,miluieste-ne pe noi.

Cinstitele patimi au rasarit lumii in aceasta zi, ca niste lumini de mantuire, ca Hristos merge sa patimeasca din bunatatea Sa. Cel ce cuprinde toate cu palma, primeste a Se rastigni pe lemn, ca sa mantuiasca pe om.

Judecatorule cel nevazut, cum Te-ai vazut cu trup si mergi sa Te ucizi de oameni fara de lege, judecand judecata noastra cu patima Ta ! Pentru acesta, lauda, maretie si slava inaltand stapanirii Tale, Cuvinte, cu un glas le aducem Tie.

Ziua aceasta luminat aduce inceputurile patimilor Domnului; veniti dar, iubitorilor de praznuire, sa-L intampinam cu cantari. Ca Ziditorul merge sa ia rastignire, intrebari si batai, judecandu-Se de Pilat. Si inca lovindu-Se de la rob cu palma peste cap; toate va sa le rabde, ca sa mantuiasca pe om. Pentru aceasta strigam: Iubitorule de oameni, Hristoase Dumnezeule, daruieste ieratare de gresale celor ce se inchina cu credinta preacuratelor Tale patimi.

Condac in Lunea din Saptamana Patimilor

Iacov plangea pentru lipsirea lui Iosif, si viteazul sedea in caruta, ca un imparat cinstindu-se; ca desmierdarilor egiptencei atuncea nefacandu-se rob, s-a preaslavit de la Cel ce vede inimile oamenilor si trimite cununa nestricacioasa.

Icosul din de Lunea Saptamanii Patimilor

Peste tanguire sa mai adaugam acum tanguire si sa varsam lacrimi, plangand impreuna cu Iacov pe Iosif, pururea slavitul si curatul, pe cel ce s-a robit cu trupul, iar sufletul si l-a pastrat nerobit; si a domnit peste tot Egiptul. Ca Dumnezeu da slugilor Sale cununa nestricacioasa.

25 Aprilie 2016

Vizualizari: 176

Voteaza:

Sfanta si Marea Luni din Saptamana Patimilor 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE