Rusaliile

Rusaliile Mareste imaginea.

Duminica Pogorarii Sfantului Duh - a opta dupa Pasti

Duminica Pogorarii Duhului Sfant, numita si Cincizecimea sau Rusaliile, este o sarbatoare mare si sfanta, in care ne aducem aminte de venirea Duhului Sfant peste Ucenicii si Apostolii Mantuitorului Iisus Hristos adunati laolalta, eveniment urmat de Botezul primilor crestini.

Evanghelia din Duminica Pogorarii Duhului Sfant

"In ziua cea din urma - ziua cea mare a sarbatorii -, Iisus a stat intre ei si a strigat, zicand: Daca inseteaza cineva, sa vina la Mine si sa bea. Cel ce crede in Mine, precum a zis Scriptura, rauri de apa vie vor curge din pantecele lui. Iar aceasta a zis-o despre Duhul pe Care aveau sa-L primeasca cei ce au crezut in El. Caci inca nu era dat Duhul, pentru ca Iisus inca nu fusese preaslavit. Deci, multi din popor, auzind cuvintele acestea, ziceau: Cu adevarat, Acesta este Proorocul. Iar altii ziceau: Acesta este Hristos. Iar altii ziceau: Nu cumva din Galileea va sa vina Hristos? N-a zis oare Scriptura ca Hristos va sa vina din semintia lui David si din cetatea Betleem, de unde era David? Si s-a facut dezbinare in multime pentru El.

Si unii dintre ei voiau sa-L prinda, dar nimeni n-a pus mainile pe El. Deci slugile au venit la arhierei si la farisei, iar aceia le-au zis: De ce nu L-ati adus? Slugile au raspuns: Niciodata n-a vorbit un om asa cum vorbeste Acest Om. Deci le-au raspuns fariseii: Nu cumva ati fost si voi amagiti? Nu cumva a crezut in El cineva dintre capetenii sau dintre farisei? Dar multimea aceasta, care nu cunoaste Legea, este blestemata! A zis catre ei Nicodim, cel ce venise mai inainte la El noaptea, fiind unul dintre ei: Nu cumva Legea noastra judeca pe om, daca nu-l asculta mai intai si nu stie ce a facut? Ei au raspuns si i-au zis: Nu cumva si tu esti din Galileea? Cerceteaza si vezi ca din Galileea nu s-a ridicat prooroc. Si s-a dus fiecare la casa sa. Deci iarasi le-a vorbit lor Iisus, zicand: Eu sunt Lumina lumii; cel ce Imi urmeaza Mie nu va umbla in intuneric, ci va avea lumina vietii."( Ioan 7, 37-53; 8,12)

Cand coboara la Cincizecime peste Sfintii Ucenici si Apostoli ai lui Hristos, adunati laolalta in Ierusalim, Duhul Sfant constituie Biserica lui Hristos, care se extinde apoi prin Botezul celor trei mii de oameni care au crezut in Hristos (cf. Fapte 2, 41). Cum constituie Duhul Sfant Biserica lui Hristos, daca Hristos este Capul si temelia Bisericii? Dupa cum in Iisus Hristos, Dumnezeu-Omul, firea divina s-a unit cu firea umana prin lucrarea Duhului Sfant (cf. Luca 1, 35), tot asa prin lucrarea Duhului Sfant viata divino-umana a lui Hristos, Capul-Bisericii, se impartaseste sau se extinde acum in toti oamenii care cred in Hristos si astfel se constituie Biserica lui Hristos. Prin urmare, taina Bisericii aceasta este: viata lui Hristos Cel Rastignit, Inviat si Inaltat la ceruri, adica in slava Preasfintei Treimi, se daruieste acum oamenilor, prin lucrarea Duhului Sfant, ca oamenii sa poata participa la viata si bucuria vesnica din Imparatia lui Dumnezeu.

Din acest motiv, in Biserica Ortodoxa sfintele slujbe nu incep cu rugaciunea Tatal nostru, ci cu o rugaciune adresata Sfantului Duh: "Imparate Ceresc, Mangaietorule, Duhul Adevarului, Care pretutindeni esti si pe toate le implinesti; Vistierul bunatatilor si Datatorule de viata, vino si Te salasluieste intru noi si ne curateste pe noi de toata intinaciunea si mantuieste, Bunule, sufletele noastre". Indata dupa aceasta rugaciune adresata Duhului Sfant, rostim rugaciunea "Sfinte Dumnezeule, Sfinte Tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi", dupa care urmeaza rugaciunea Preasfanta Treime. Aceasta inseamna ca numai prin harul Duhului Sfant prezent in noi ne punem in legatura cu Preasfanta Treime. Iar dupa rugaciunea Preasfanta Treime, rostim si rugaciunea Tatal nostru, pentru a arata ca suntem fii ai lui Dumnezeu Tatal infiati de Duhul Sfant prin harul Botezului care ne uneste cu Hristos, Dumnezeu-Fiul. Sfantul Ioan Gura de Aur spune ca Pogorarea Duhului Sfant urmeaza dupa Inaltarea intru slava a lui Hristos la ceruri, pentru ca Hristos Domnul ne-a impacat cu Dumnezeu-Tatal, cand a inaltat pe tronul imparatesc al Preasfintei Treimi firea Sa umana innoita si sfintita prin Rastignire, Moarte si Inviere, ca sa ne daruiasca noua oamenilor viata Sa cereasca si preaslavita. Deci, Duhul Sfant Mangaietorul si Sfintitorul vine in lume ca sa constituie Biserica lui Hristos, intemeiata de El prin Intruparea si lucrarea Sa mantuitoare, si sa sfinteasca pe cei care cred in Hristos si-L iubesc pe El, ca sa-i faca partasi ai vietii Lui preaslavite in iubirea Preasfintei Treimi.

In aceasta zi de Rusalii se aduc in biserica pentru binecuvantare frunze de tei sau de nuc, intrucat ele ne amintesc simbolic de limbile ca de foc prin care s-a aratat harul Duhului Sfant lucrator in ucenicii lui Hristos, trimisi de El sa binevesteasca Evanghelia Sa in limbi diferite, adica popoare diferite, pana la marginile pamantului, incepand de la Ierusalim. Prezenta acestor multe frunze la Sarbatoarea Rusaliilor ne indeamna sa ne rugam Domnului nostru Iisus Hristos sa pazeasca Biserica Sa cea una sfanta alcatuita din persoane si popoare diferite si sa binecuvanteze cu harul Sau intreaga natura sau creatie, in care viata este dar al Duhului Sfant (cf. Psalm 103, 30-31).

Apostolul care se citeste in aceasta zi este o lectura din cartea Faptele Apostolilor, care descrie evenimentul Pogorarii Duhului Sfant ca un vuiet de suflare de vant peste ucenicii Mantuitorului nostru Iisus Hristos, adunati laolalta in Ierusalim (cf. Fapte 2, 2). In limba ebraica acelasi cuvant ruah inseamna duh si vant. Duhul Sfant vine din cer ca un vuiet mare de vant si se arata deasupra capului fiecaruia dintre ucenici in limbi ca de foc. Duhul Sfant vine peste fiecare dintre ucenicii Mantuitorului Iisus Hristos cand ei se aflau adunati laolalta, intrucat El sfinteste pe fiecare om in parte si pe toti laolalta, adica sfinteste persoane adunate in comunitate si aflate in comuniune. El sfinteste persoane distincte, pentru a trai in comuniune si conlucrare.

Duhul Sfant nu anuleaza identitatea sau personalitatea omului, ci o lumineaza si o imbogateste, astfel incat fiecare persoana umana, prin lucrarea Duhului Sfant, se pune intr-o legatura tainica de viata sfanta cu Persoanele divine ale Preasfintei Treimi si cu persoanele umane care marturisesc aceeasi credinta, formand astfel Biserica lui Hristos, plina de harul Preasfintei Treimi (cf. II Corinteni 13, 13). De aceea, in ziua Pogorarii Duhului Sfant peste ucenicii Domnului se savarseste si botezul in apa si in Duh al primilor crestini (cf. Fapte 2, 38-41). Cine se boteaza in apa si in Duh, in numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh, incepe o relatie si o viata noua, de comuniune cu Persoanele Preasfintei Treimi in Biserica lui Hristos.

Duhul Sfant Se coboara in forma de limbi ca de foc si pentru a arata ca "focul" harului este curatitor de pacate, dupa cum focul fizic este curatitor de rugina. Cand metalele sunt tinute mai mult timp in foc, rugina, praful sau zgura de pe ele se curata, iar ele devin incandescente sau luminoase si flexibile, pot lua o forma noua, una pe care n-au avut-o inainte. Deci, Duhul Sfant, asemenea focului material curatitor, curateste duhovniceste pe om de rugina sau zgura pacatului, adica de toata necuratia sufletului si a trupului. In acelasi timp, Sfantul Duh transforma sufletul omului intunecat si opac din cauza pacatului, in suflet bun si luminat de har. De aceea, Botezul in apa si in Duh Sfant mai este numit si Sfanta luminare.

Totodata, Duhul Sfant, ca si focul, nu doar curateste sufletul de necuratie, ci si incalzeste viata spirituala a sufletului racit din cauza patimilor egoiste, iar aceasta caldura a Duhului Sfant se vede mai intai in lacrimile pocaintei si in dorinta omului de-a trai o viata noua. Sfintii Parinti ai Bisericii spun ca primele semne clare ale prezentei si lucrarii Duhului Sfant in omul credincios sunt smerenia si pocainta, iar lacrimile pocaintei arata ca Duhul Sfant curateste pe om de pacat si in acelasi timp face roditoare credinta in el asemenea apei care uda un pamant uscat si-l face roditor (Sfantul Efrem Sirul). In lacrimile fierbinti ale pocaintei se vede legatura duhovniceasca dintre Evanghelia dupa Sfantul Evanghelist Ioan, care prezinta pe Duhul Sfant ca fiind "apa cea vie", si scrierile Sfantului Evanghelist Luca (Faptele Apostolilor), care prezinta pe Duhul Sfant ca "foc" curatitor, incalzitor si luminator. In lacrimile pocaintei "focul" regretului sau al caintei, pentru pacatele savarsite, se transforma in "apa cea vie", adica in lucrarea harului care spala pacatele omului prin pocainta, si devine izvor de sfintenie si de fapte bune.

Duhul Sfant, a treia Persoana din Sfanta Treime, nu are chip. El nu Se arata in forma de om, ci El se arata fie ca foc luminator, incalzitor si curatitor, fie ca apa vie care da viata. De ce Duhul Sfant Se prezinta astfel si nu ia chip de om dupa cum a luat Fiul lui Dumnezeu? Pentru ca Duhul Sfant nu concureaza pe Fiul Cel vesnic al lui Dumnezeu Care S-a facut Om din iubire pentru oameni si pentru mantuirea lor. El nu concureaza pe Fiul si nici nu-L completeaza pe Fiul, ci-L confirma si-L comunica oamenilor pe Fiul, ca Fiul sa locuiasca in ei, sa devina Viata vietii lor, mai ales prin impartasirea lor cu Hristos prin Sfintele Taine ale Bisericii (cf. Ioan 6, 54-57). Intrucat Duhul Sfant cerceteaza adancurile lui Dumnezeu (cf. I Corinteni 2, 10), lucrarea Sa nu este una care se impune din exterior, ci una care se propune din interior, ca lucrare de modelare a sufletului omului. El nu Se arata in fata omului, ci locuieste tainic sau mistic in sufletul omului, il inspira, fara sa-l constranga, pentru ca omul, in mod liber, sa gandeasca si sa traiasca asemenea lui Hristos. Deci, Duhul Sfant lucreaza tainic sau discret in om, respectand libertatea omului de a se intoarce sau nu spre Dumnezeu Tatal si de a implini sau nu voia Fiului lui Dumnezeu, a lui Hristos, aratata noua in Sfanta Sa Evanghelie.

Asadar, Duhul Sfant este Duhul libertatii, dupa cum ne spune Sfantul Apostol Pavel cand zice: "unde este Duhul Domnului, acolo este libertate" (II Corinteni 3, 17). Duhul Sfant nu apare in mod vizibil in fata omului, ca sa nu faca presiune asupra acestuia, ci El vine tainic in sufletul omului si-l inspira sa rosteasca un cuvant folositor, sa implineasca o lucrare buna si mai ales sa cultive prin rugaciune o permanenta legatura de iubire duhovniceasca cu Dumnezeu si cu ceilalti oameni. Duhul Sfant este in acelasi timp Duhul libertatii si Duhul comuniunii sau al unitatii. El respecta libertatea noastra atat de mult, incat noi putem asculta glasul Lui tainic sau putem sa-L ignoram. De aceea, Sfantul Apostol Pavel zice: "nu stingeti Duhul" (I Tesaloniceni 5, 19).

Concret, omul poate stinge lucrarea Duhului in el prin necredinta, nepasare si nelucrare. Duhul Sfant este Duhul comuniunii, deoarece aduna laolalta pe cei instrainati sau diferiti unul de altul. Duhul Sfant cheama la unitate sau comuniune diversitatea darurilor din umanitate si din natura (creatie). El distribuie sau imparte darurile lui Dumnezeu pentru ca oamenii sa le cunoasca, sa le cultive si apoi sa le adune laolalta ca pe o ofranda de recunostinta adusa lui Dumnezeu-Daruitorul. Duhul Sfant nu Se arata in chip de om, dar doreste sa faca din fiecare om credincios un chip al lui Hristos Dumnezeu-Omul. Iar cea mai frumoasa rodire a acestei lucrari a Duhului Sfant in oameni sunt Sfintii Bisericii. De aceea, in Ortodoxie prima duminica dupa Pogorarea Duhului Sfant este Duminica Tuturor Sfintilor pe care Duhul Sfant i-a ajutat ca sa devina partasi ai sfinteniei si bunatatii lui Hristos Cel Unul Sfant, Dumnezeu-Omul.

Prin harul Sfantului Botez, care a fost savarsit indata dupa Pogorarea Duhului Sfant peste Apostoli (cf. Fapte 2, 38-41), Duhul Sfant aduna laolalta in iubirea Preasfintei Treimi persoane si popoare diferite. Sfantul Vasile cel Mare a numit pe Duhul Sfant "Arhitectul Bisericii", intrucat El zideste din interior, din sufletul omului, templul lui Dumnezeu in om, adica realizeaza salasluirea harului Preasfintei Treimi in Biserica lui Hristos, formata din neamuri de limbi diferite, carora li s-a binevestit in limba lor materna "focul" iubirii lui Dumnezeu pentru mantuirea oamenilor. Ca innoitor si sfintitor al vietii crestinului, Duhul Sfant a fost numit si "Plugarul firii omenesti" (Sfantul Ioan Gura de Aur).

El arde spinii pacatului si potoleste seceta sufletului arid, prin apa Botezului si prin lacrimile pocaintei, pentru a cultiva apoi virtutile sfinte ale vietii crestine. De aceea, cantam adesea in Biserica: prin Duhul Sfant tot sufletul viaza si intru curatie se inalta (Utrenia, Antifonul I, glasul 4). Duhul Sfant ridica pe cei cazuti, lumineaza pe cei intunecati de pacate si elibereaza pe cei robiti de patimi. Deci, Duhul Sfant innoieste si sfinteste viata omului. Roadele lucrarii Sale in viata oamenilor sunt aceste virtuti: "dragostea, bucuria, pacea, indelunga-rabdare, bunatatea, facerea de bine, credinta, blandetea, infranarea, curatia" (Galateni 5, 22-23). Duhul Sfant lumineaza mintea omului ca sa inteleaga Sfintele Scripturi si incalzeste inima lui ca sa se roage mai fierbinte.

Cand nu stim sau nu putem sa ne rugam cum trebuie, Duhul Se roaga in noi cu suspine negraite (cf. Romani 8, 26), si striga Avva, Parinte (Galateni 4, 6) ca sa iubim mai mult pe Dumnezeu, Tatal Domnului nostru Iisus Hristos. Iar intrucat noi, crestinii, suntem botezati in Duhul Sfant, Care purcede din Tatal si Se odihneste in Fiul, indraznim sa-L numim pe Dumnezeu Cel din ceruri Tatal nostru, marturisind astfel ca suntem fiii Lui, infiati prin harul Sfantului Duh ca urmare a credintei noastre in Dumnezeu-Fiul, in Iisus Hristos. Duhul Sfant este apa cea vie, ne spune Evanghelia, pentru ca El, prin Botez si prin Pocainta, ne inviaza in lumea aceasta din moartea pacatului, iar la invierea cea de obste ne ridica din stricaciune (cf. Iezechiel 37, 5-6).

Duhul Sfant daruieste viata la toata faptura. El daruieste viata vegetala si viata animala: "Trimite-vei Duhul Tau si se vor zidi si vei innoi fata pamantului; lua-vei duhul lor si se vor sfarsi si in tarana se vor intoarce" (Psalmul 103, 30-31). Insa oamenilor creati dupa chipul lui Dumnezeu Cel vesnic viu si botezati in numele Sfintei Treimi Duhul Sfant le daruieste nu numai existenta biologica sau viata pamanteasca trecatoare, ci si viata spirituala sau viata cereasca netrecatoare, spre slava Preasfintei Treimi si mantuirea lumii. Amin.

+ Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane

.

31 Mai 2012

Vizualizari: 2050

Voteaza:

Rusaliile 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE