Sfantul de pe stema Bucurestilor

Sfantul de pe stema Bucurestilor Mareste imaginea.

Sfantul Cuvios Dimitrie, praznuit de Biserica Ortodoxa in ziua de 27 octombrie, este ocrotitorul orasului Bucuresti. Acest sfant a trait in secolul al XIII-lea si s-a nevoit duhovniceste intr-o pestera de langa satul Basarabovo, in sudul Dunarii. El a fost cunoscut ca un mare facator de minuni incepand cu ziua de 13 iulie 1774, cand Sfintele sale Moaste au fost asezate in Catedrala Mitropoliei din Bucuresti. Nu dupa multa vreme, mitropolitul Filaret al II-lea al Ungrovlahiei (1792-1793) l-a numit pe Cuviosul Dimitrie Basarabov drept ocrotitor al orasului Bucuresti.

Stema orasului Bucuresti, printre alte simboluri, infatiseaza si chipul unui sfant, ca marturie a dreptei credinte. Necunoscand existenta celor doi sfinti cu numele "Dimitrie", din confuzie, pe stema orasului nu a fost reprezentat Cuviosul Dimitrie, ale carui Sfinte Moaste se afla in Catedrala Patriarhala din Bucuresti, ci Mucenicul Dimitrie, ale carui Sfinte Moaste se afla intr-o veche catedrala din Tesalonic, Grecia. Acesta din urma, numit si "Izvoratorul de Mir", a fost un militar care a trait pe vremea imparatului roman pagan Diocletia si L-a slavit pe Dumnezeu cu moarte muceniceasca in anul 303, in Tesalonic. El este praznuit de Biserica Ortodoxa in ziua de 26 octombrie.

Bucuresti, un oras ocrotit de Maica Domnului si de Sfinti

"Targul lui Bucur" este atestat documentar inca din data de 20 septembrie 1459, din vremea domnitorului Vlad Tepes. Prima stema (sigiliu) cunoscuta a orasului Bucuresti dateaza din data de 13 mai 1563. Aceasta stema, folosita pana in anul 1634, infatiseaza in centru icoana Maicii Domnului cu Pruncul.

Din anul 1659, cand resedinta domneasca, aflata pana atunci in Targoviste, este mutata definitiv in Bucuresti, pe stema orasului apare icoana cu Buna Vestire. Acesta era hramul bisericii domnesti (astazi, Curtea Veche). Noua stema a orasului, cea cu Buna Vestire, va fi folosita pana in primavara anului 1699, cand Sfatul este desfiintat.

Stema orasului Bucuresti nu va mai fi folosita pana in epoca moderna, cand acesteia i se va da o forma noua. Cu toate acestea, pana la emiterea noii steme si pana la venirea in Bucuresti a Moastelor Cuviosului Dimitrie, orasul va mai avea doi ocrotitori de seama, pe Sfintii Imparati Constantin si Elena - hramul Catedralei Mitropolitane, ctitorita de domnitorul Constantin Serban Voda (1654­1658) - ale caror cinstite Moaste se afla astazi in Catedrala Patriarhala.

Sfantul Cuvios Dimitrie cel Nou "Basarabov"

Sfantul Cuvios Dimitrie cel Nou - Basarabov, praznuit de Biserica Ortodoxa in ziua de 27 octombrie, s-a nascut in secolul al XIII-lea, in localitatea Basarabovo, aflata in nordul Bulgariei, la mica distanta de orasul Giurgiu, din Romania.

Mai inainte de a imbratisa viata monahala, Cuviosul Dimitrie a fost pastor. Dupa ce a trait o vreme intr-o manastire de obste, Sfantul Dimitrie s-a retras intr-o pestera, pe malul raului Lom, unde a dus viata pustniceasca.

Potrivit traditiei locale, mai inainte de a trece la cele vesnice, cunoscand sfarsitul trupului sau, Cuviosul Dimitrie s-a intins intre doua pietre mari si a asteptat cu multa nadejde in Dumnezeu trecerea in viata cea vesnica. In timp, apele raului Lom au acoperit locul cu pricina, iar cinstitul sau Trup a ramas sub ape multa vreme.

Sfantul Dimitrie pe stema Capitalei Bucuresti

La vremea randuita de Dumnezeu, o fata care era chinuita de un diavol l-a visat pe Sfantul Dimitrie, care i-a zis ca, daca ii va scoate Trupul din apele raului, o va vindeca. Parintii fetei au mers la apa si, cautand in locul indicat in vis, au descoperit cinstitul Trup al Cuviosului Dimitrie, neputrezit si frumos mirositor.

Cinstitele sale Moaste au fost asezate in biserica din localitatea Basarabovo, unde au stat pana in timpul razboiului ruso-turc (1768-1774), cand generalul rus Petru Saltacov, ajungand in biserica, a luat Sfintele Moaste spre a le trimite in Rusia. Pe drum, insa, la rugamintea negustorului macedoroman Hagi Dimitrie si a mitropolitului Grigorie al II-lea al Tarii Romanesti (1760-1787), generalul rus le-a daruit poporului roman dreptcredincios.

Sfintele Moaste au fot asezate in Catedrala Patriarhala din Bucuresti, unde se afla si astazi, in ziua de 13 iunie 1774. Din mila lui Dumnezeu, Sfintele Moaste au fost luate dintr-o tara aflata sub jugul Imperiul Otoman si asezate intr-o tara crestina si mult-iubitoare de sfinti.

Ciuma, seceta si holera

In anul 1815, in vremea lui Caragea, o epidemie de ciuma a inceput sa secere vietile bucurestenilor. La cererea domnitorului, Sfintele Moaste ale Cuviosului Dimitrie au fost scoase din Catedrala si purtate in procesiune prin tot orasul. In scurt timp, ciuma a disparut, iar orasul a fost izbavit.

In anul 1827, in vremea lui Grigorie Ghica, orasul a fost cuprins de o seceta indelungata. In urma unei procesiune cu Moastele Sfantului Dimitrie, o ploaie a saturat indata pamantul crapat si trupurile oamenilor, care incepusera sa se stinga de sete.

In anul 1831, orasul a cazut prada unei epidemii de holera. Se goleau tot mai multe case. In ziua de 15 septembrie, imediat dupa praznuirea Sfintei Cruci, la porunca generalului Kiseleff, presedintele Divanului Tarii Romanesti, cinstitele Moaste ale Sfanului Dimitrie cel Nou au fost purtate in procesiune, spre Campia Filaret, unde au fost rostite mai multe rugaciuni. Mitropolitul, preotii, calugarii, ofiterii rusi, boierii si tot poporul, impreuna cu Sfantul Dimitrie, au cerut mila lui Dumnezeu. Imediat, boala a inceput sa dispara din oras.

Care sfant "Dimitrie" apare pe stema Bucurestiului ?

Cuviosul Dimitrie Basarabov s-a aratat drept ocrotitor al orasului prin nenumaratele sale minuni. Pentru aceasta, potrivit marturiei episcopului Melchisedec Stefanescu al Romanului, el a fost numit ocrotitor al orasului Bucuresti de mitropolitul Filaret al II-lea al Ungrovlahiei (1792-1793).

In anul 1955, fiind coplesit de minunile tot mai multe savarsite de Cuviosul Dimitrie si vazand evlavia poporului roman, dar, totodata, infruntand amenintarile comunistilor, patriarhul Iustinian Marina a propus, iar Sfantul Sinod a aprobat, canonizarea oficiala a Sfantului Cuvios Dimitrie. El a fost asezat, spre praznuire, in ziua de 27 octombrie, imediat dupa Sfantului Mare Mucenic Dimitrie, Izvoratorul de Mir.

Sfantul Dimitrie pe stema Capitalei Bucuresti

Minunea canonizarii: cand autoritatile comuniste cautau sa-l scoata pe Cuviosul Dimitrie din capitala si sa-l aseze intr-o manastire mai indepartata, pentru a nu mai aduna la sine atata popor, Biserica Ortodoxa l-a canonizat. Aceleasi autoritati s-au straduit inutil sa mute si resedinta mitropolitana (astazi, Patriarhia), locul ei central fiind unul greu de suportat de mintea lor atee.

Sfantul Cuvios Dimitrie a fost cinstit ca ocrotitor al orasului Bucuresti inca de la venirea sa in tara noastra. Cu toate acestea, el nu este reprezentat pe stema capitalei Romaniei, ci, in locul sau, apare infatisat Sfantul Mare Mucenic Dimitrie. Aceasta este fie o confuzie, fie o alegere intemeiata pe faptul ca cel din urma a fost militar. Este posibil ca Mucenicul Dimitrie sa fi fost preferat in calitatea sa de ocrotitor al armatei.

Intre anii 1831-1859, odata cu intocmirea Regulamentului Organic, a fost intocmita si o stema a orasului Bucuresti. Aceasta nu avea nici un element religios. In data de 7 decembrie 1864, la propunerea ministrului de interne Mihail Kogalniceanu, printr-un decret, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a hotarat noua imagine a stemei capitalei tarii. In centru este asezat Sfantul Mare Mucenic Dimitrie, ocrotitorul orasului Bucuresti.

Ocrotitorul orasului Bucuresti nu a fost niciodata Sfantul Mare Mucenic Dimitrie, praznuit de Biserica Ortodoxa in ziua de 26 octombrie, ci Sfantul Cuvios Dimitrie Basarabov, praznuit in ziua de 27 octombrie. Moastele celui din urma se afla in Catedrala din Bucuresti inca din data de 13 iulie 1774, pe cand Moastele celui dintai nu au fost niciodata pastrate in capitala tarii noastre; ele se afla in Catedrala din Tesalonic, Grecia.

Sfantul Dimitrie pe stema Capitalei Bucuresti

Pana in anul 1930, cand stema capitalei a fost restilizata, chipul Mucenicului Dimitrie a ramas neschimbat pe aceasta. Noua stema il infatiseaza tot pe Mucenicul Dimitrie, in haine militare specifice armatei antice romane, avand intr-o mana Crucea, semn al martiriului sau, si in cealalta sulita.

Intre anii 1948-1970, din pricina autoritatilor comuniste, orasul a ramas fara stema, ca si celelalte orase ale tarii. Intre anii 1970-1990, stemele folosite erau mai ales simboluri ale culturii si industriei. In anul 1992, cand a fost revizuita stema capitalei, s-a preluat modul acesteia din anul 1930, ea pastrand in continuare icoana Sfantului Mucenic Dimitrie.

Cuvios Dimitrie Basarabov, ale carui cinstite Moaste aduna la sine milioane de credinciosi anual, sporesc evlavia si credinta poporului roman, asupra caruia revarsa nespuse daruri duhovnicesti. Se cuvine, asadar, ca icoana acestuia sa isi ocupe locul mult meritat, in centrul stemei capitalei Romaniei.

Teodor Danalache

Sfantul Dimitrie ce Nou - Basarabov

Despre autor

Teodor Danalache Teodor Danalache

Senior editor
718 articole postate
Publica din 30 Iulie 2009

21 Octombrie 2013

Vizualizari: 5204

Voteaza:

Sfantul de pe stema Bucurestilor 4.43 / 5 din 7 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE