Mormantul Sfantului Stefan cel Mare

Mormantul Sfantului Stefan cel Mare Mareste imaginea.

Mormantul Sfantului Stefan cel Mare

După 1492
Marmură de Carrara sculptată în champleve.

Dimensiuni: Ig. 182 cm; Iț. 77 cm; grosimea, 15 cm. soclu: Ig. 170 cm; în. 70/68 cm.

Se află în biserică, pe latura sudică a gropniței. Capodoperă a genului, de o somptuozitate unică în arta medievală românească, lespedea funerară a lui Ștefan cel Mare este așezată pe un soclu, la fel de somptuos, decorat cu stilizări vegetale și adosat într-un arcosoliu, amplificat spre interiorul bisericii cu un baldachin de marmură, construit în 1934 din fragmentele altuia mult mai vechi, după cum se menționează într-o inscripție din depozitul mănăstirii. Motivele sculptate pe soclu reprezintă lujeri mlădiați în forme de inimi pozate invers, alcătuind o succesiune de patru medalioane legate între ele și în ale căror interioare se desfac ample palmete cu flori de gențiană și ciorchini. Printre curbele divergente ale tulpinelor de la centru trece un lujer, cu o singură floare în vârf, ale cărui frunze decorează spațiul dintre ele, atât la bază, cât și la partea superioară, iar printre primele două tulpini de la stânga și de la dreapta trece, de asemenea, câte un lujer pe care se sprijină câte un cap de bour, din creștetul căruia se arcuiesc lateral - în chip de coarne - semipalmete împodobite cu flori. Lespedea propriu-zisă este decorată în câmpul central, de formă dreptunghiulară, cu două vrejuri care se împletesc armonios, fornăind între ele trei medalioane cvasielipsoidale, în care tradiționalele palmete și flori de gențiană alternează cu ghindele și frunzele de stejar, simboluri ale vieții viguroase, ale fecundității și perenității. Tot cu frunze de stejar, dar mult mai stilizate, este împodobit și chenarul marginal.

Inscripții: între câmpul decorativ central și chenarul marginal, apoi, în continuare, și pe cantul lespezii, inscripție slavonă săpată în litere capitale monumentale: „Dreptcinstitorul Domn, Io Ștefan Voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Țării Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod, ctitor și ziditor al acestui sfânt lăcaș, care zace aici și s-a mutat la veșnicele lăcașuri în anul 7000..., luna..., și a domnit ani...”.

Observații: Ștefan cel Mare și-a pregătit propria lespede funerara încă din timpul vieții, lăsând, firește, urmașilor grija de a completa inscripția cu data exactă a morții sale și cu numărul anilor de domnie, pentru care a rezervat spații corespunzătoare pe cantul ei, dar care, din motive neatestate documentar, au rămas totuși necompletate, așa cum se văd și astăzi. Numărul anilor de domnie, ca și anul, luna, ziua și ora morții sunt menționate în schimb pe acoperământul de mormânt al marelui voievod, lucrat din porunca fiului său Bogdan al III-lea Vlad: „... a domnit în Țara Moldovei 47 de ani și trei luni” și s-a „strămutat spre lăcașul de veci în anul 7012 (= 1504), luna iulie, ziua 2, în ziua de marți, la ceasul al patrulea din zi”. Unii cercetători au aproximat data executării lespezii de pe mormântul lui Ștefan cel Mare „după 1492”, iar alții o consideră categoric în 1492, ajungând la această cifră prin simpla diferență dintre anii de la zidirea lumii și anii de la nașterea lui Iisus, adică scăzând 5508 din 7000. Dar cifra înscrisă de Ștefan pe lespedea sa nu reprezintă data executării acesteia, ci numai prima cifră din anul imprevizibil al morții sale, respectiv, din 7012, după vechiul calendar, sau din 1504, după cel nou, ceea ce înseamnă că datarea lucrării trebuie aproximată în continuare „după anul 1492”, așa cum au făcut-o G. Bals, V. Vătășianu și P. Comarnescu, dar, desigur, nu mai târziu de 1504. (A se vedea: G. Balș, Bisericile lui Ștefan cel Mare, 1926; V. Vătășianu, Istoria artei feudale, voi. I, 1959; P. Comarnescu, îndreptar artistic al monumentelor din nordul Moldovei, 1961).

Sursa: putna.ro
 

01 Iulie 2016

Vizualizari: 257

Voteaza:

Mormantul Sfantului Stefan cel Mare 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE