Moastele Sfantului Constantin Brancoveanu

Moastele Sfantului Constantin Brancoveanu Mareste imaginea.

Moastele Sfântului Martir Constantin Brâncoveanu

Moaştele Sfântului Constantin Brâncoveanu au fost scoase din mormânt şi cercetate de o echipă de specialişti de la Muzeul Municipiului Bucureşti în perioada 12-15 mai. Din partea Patriarhiei Române a participat o comisie condusă de Preasfinţitul Varsanufie Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor. După o rânduială specială, sfintele moaşte au fost aşezate într-o raclă nouă.

O prezentare preliminară a cercetărilor arheologice a fost făcută pe 16 mai, de către membrii echipei de cercetare şi ai comisiei Patriarhiei Române, în cadrul unei conferinţe de presă la Palatul Şuţu, sediul Muzeului Municipiului Bucureşti.

În urma cercetării arheologice a zonei mormântului Sfântului Martir Constantin Brâncoveanu din Biserica „Sfântul Gheorghe“-Nou din Bucureşti, echipa desemnată de către Muzeul Municipiului Bucureşti, formată din dr.

Gheorghe Mănucu-Adameşteanu, arheolog expert şi responsabilul şantierului arheologic, dr. Raluca-Iuliana Popescu, arheolog specialist, şi Ingrid Poll, expert arheometrie, a descoperit marţi, 13 mai, trei sicrie, depuse în cripte amenajate pe latura de sud a naosului lăcaşului de cult. „Într-unul dintre aceste sicrie au fost identificate osemintele Domnitorului Constantin Vodă Brâncoveanu (1688-1714), depuse în cripta de nord a mormântului, încă din anul 1720, de către Marica Brâncoveanu. În cripta alăturată au fost descoperite osemintele Domnitorului Ioan Vodă Mavrocordat (1716-1719), care au fost identificate pe baza unor iniţiale metalice (I.M.), însoţite de o coroană, montate pe sicriu. La deschiderea sicriului domnitorului Ioan Mavrocordat, printre oseminte se afla depus un recipient din sticlă sigilat, care conţinea un document olograf, semnat de către principele Constantin Edgar Mavrocordat, în data de 22 mai 1934, prin care declara că în acel sicriu se află osemintele strămoşului său, domnitorul Ioan Mavrocordat. În sicriul lui Constantin Vodă Brâncoveanu s-au găsit un craniu şi oseminte depuse în formă de cruce. Alături de aceste sicrie, în cripte, se aflau mai multe oseminte depuse succesiv în decursul secolelor XVIII-XIX“, se arată în comunicatul Muzeului Municipiului Bucureşti şi al Patriarhiei Române.

In conferinţa de presă de la Palatul Şuţu, moderată de către dr. Gheorghe Mănucu-Adameşteanu, arheolog expert şi responsabilul şantierului arheologic, s-a precizat că pe parcursul cercetărilor arheologice au fost descoperite lucruri cunoscute şi atestate de documente şi izvoare istorice.

Profesorul dr. Panait I. Panait, care a cercetat istoria oraşului Bucureşti timp de şase decenii, a explicat că sub Biserica „Sfântul Gheorghe“-Nou din Bucureşti se află vestigii ale celei mai vechi biserici din Capitală, ridicată pe la jumătatea secolului al XV-lea de Dobruş Banul, şi că pământul din interiorul bisericii şi din vecinătatea ei încă mai păstrează taine pe care arheologii trebuie să le scoată la lumină. „Ne bucurăm că suntem printre cei care am investigat, eu cel puţin, în anul 1985, ultima până în zilele noastre, mormântul lui Constantin Brâncoveanu şi că avem acest buchet de sfinţi creştini români care şi-au păstrat credinţa în Iisus Hristos şi au iubit poporul acesta“, a spus arheologul prof. dr. Panait I. Panait.

Despre succesiunea construirii bisericilor de la „Sfântul Gheorghe“-Nou, dar şi despre cele petrecute în această săptămână, a vorbit arhitectul dr. Dan. D. Ionescu, şef de proiecte pentru lucrările de reabilitare ce se desfăşoară la acest lăcaş de cult: „Ceea ce s-a întâmplat în ultimele zile confirmă poziţia mormintelor, respectiv a domnitorului Ioan Mavrocordat, înhumat în 1719, care a succedat lui Nicolae Mavrocordat, lui Ştefan Cantacuzino şi lui Constantin Brâncoveanu. Alături de el este mormântul Sfântului Constantin Brâncoveanu. Ambele morminte sunt cu lespezi foarte frumoase, din marmură excepţională, lucrate în stil brâncovenesc. De asemenea, a fost observată şi temelia bisericii, foarte probabil databilă în vremea lui Dobruş Banul, însă urmează rafinarea cercetării“.

„Într-adevăr, avem de-a face cu osemintele Domnitorului Constantin Brâncoveanu“

În ziua descoperirii sicrielor, echipei de cercetare a Muzeului Municipiului Bucureşti i s-au alăturat dr. Mihai Constantinescu şi dr. Andrei Soficaru, cercetători de la Institutul de Antropologie „Francisc J. Rainer“ al Academiei Române, pentru a cerceta osemintele de vârstă şi sexe diferite găsite în acele sicrie. Cercetările şi analizele celor doi antropologi asupra sfintelor oseminte ale Domnitorului Constantin Brâncoveanu au confirmat cercetările din 1932 efectuate de profesorul Francisc J. Rainer. „Craniul aparţine unei persoane de sex masculin, cu vârsta de circa 60 de ani. Am observat urme de tăieturi, asemănătoare cu cele produse în cursul unei decapitări, în special pe partea posterioară a ramilor mandibulari, atât pe stânga, cât şi pe dreapta; urmele unei perforaţii de formă circulară pe osul parietal stâng, produs cu un obiect ascuţit, probabil o suliţă. Aceste observaţii confirmă datele istorice legate de uciderea Domnitorului Constantin Brâncoveanu şi a fiilor săi, dar şi analizele realizate în 1932 de către profesorul Rainer şi de profesorul Minovici. De asemenea, am avut şi ocazia studierii şi a restului de oseminte din cripta familiei Brâncoveanu. Am putut identifica osemintele domnului Ioan Mavrocordat. Astfel, conform analizelor noastre şi datelor istorice cunoscute, se pare că, într-adevăr, avem de-a face cu oseminte ale Domnitorului Brâncoveanu, ale familiei şi ale domnului Ioan Mavrocordat“, a explicat antropologul dr. Mihai Constantinescu.

Comisia desemnată de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a fost condusă de Preasfinţitul Varsanufie Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, şi a fost formată din pr. Ionuţ-Gabriel Corduneanu, vicar administrativ patriarhal, pr. Alexandru Moţoc, inspector general bisericesc, ambii din cadrul Cancelariei Sfântului Sinod, acad. Emilian Popescu şi pr. Emil Nedelea Cărămizaru, parohul Bisericii „Sfântul Gheorghe“-Nou din Bucureşti.

„Este a treia oară în ultimul secol când a fost deschis acest mormânt. Nu erau foarte multe emoţii, să spunem, academice, dar spiritual vorbind a fost un moment cu totul deosebit, unic în viaţă. În momentul în care antropologii ne-au dat explicaţiile, am văzut în faţa ochilor, efectiv, momentele menţionate în cronici, în care Sfântul Constantin Brâncoveanu, cel din urmă din familia Brâncoveanu, cu capul pe butuc a fost executat, i-a fost tăiat capul, iar osemintele rămase arată cum partea de jos a feţei a fost tăiată. Gaura din craniu era de fapt capătul prin care a ieşit suliţa din cap, după ce a fost decapitat, pentru a se putea purta capul Sfântului Constantin prin cetatea Constantinopolului şi pentru a se prezenta această oribilă crimă pe care au făcut-o. Paginile de istorie şi de sfinţenie s-au desfăşurat în faţa ochilor noştri într-un mod foarte viu. După deschiderea mormântului şi reidentificarea Sfântului Constantin Brâncoveanu, a avut loc rânduiala bisericească a punerii în racla, special pregătită în Atelierele Patriarhiei, a cinstitelor moaşte identificate în respectiva criptă, potrivit poziţiei anatomice. Această rânduială a avut loc în Biserica «Sfântul Gheorghe»-Nou“, a precizat pr. Ionuţ-Gabriel Corduneanu, vicar administrativ patriarhal, membru al comisiei Patriarhiei Române pentru dezvelirea mormântului Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu şi al lui Ioan Vodă Mavrocordat.

„Trăim momente cu o încărcătură istorică şi spirituală deosebită, pentru că ştim cu toţii că Sfântul Martir Constantin Brâncoveanu este o măsură a demnităţii noastre naţionale şi creştine. Trebuie să arătăm lumii cine este şi ce este acest sfânt român, pentru că aceasta ne caracterizează ca creştini ortodocşi şi ca români. Dăm slavă lui Dumnezeu pentru toate şi mulţumim Sfântului Constantin Brâncoveanu pentru buna ocrotire!“, a spus pr. Emil Nedelea Cărămizaru, parohul Bisericii „Sfântul Gheorghe“-Nou din Capitală.

Ioan Buşagă
Sursa:ziarullumina.ro

.

09 Octombrie 2014

Vizualizari: 763

Voteaza:

Moastele Sfantului Constantin Brancoveanu 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE