Abecedarul evlaviei

Abecedarul evlaviei Mareste imaginea.

Credinta cu fapta, dorinta cu statornicie, liniste cu evlavie, feciorie cu smerenie, post cu cumpatare, saracie cu darnicie, tacere cu impreuna-graire, milostenie cu nepartinire, rabdare fara mahnire, infranare fara viclenie, ravna fara asprime, blandete cu dreptate, incredere fara negrija, frica fara deznadejde, saracie fara mandrie, marturisire fara indreptatire, invatatura cu lucrare, inaintare fara alunecare, pogorare cu cei ce se inalta, blandete cu cei aspri, munca fara cartire, simplitate cu intelepciune, smerenie fara partinire, viata crestineasca fara inchipuire - toate acestea sunt cuprinse in sfintenie.

Atunci este omul sfant, cand este plin de dumnezeiasca dragoste. Umbla cu dumnezeiasca dragoste. Tot omul rau se teme de el. Tot omul bun il iubeste. Pe pamant este cinstit. In cer este slavit. Iubeste pe Dumnezeu, si toti te vor iubi. Teme-te de Dumnezeu, si toti se vor teme de tine.

Aceasta, dar, este lucrarea slujirii bisericesti si aceasta este masura evlaviei. Cel ce se va invata intru ea si o va plini, insutit va avea pe pamant si va avea imparatia Cerurilor. Tot omul se cuvine sa cheme si sa se roage Domnului Cerului si al pamantului sa-i aprinda in inima frica Lui si dragostea Lui, caci omul va sa fie intru nepasare pana vine in inima frica lui Dumnezeu. Cat frica va fi fara de viata, pocainta va fi fara de viata. Cat pocainta va fi fara de viata, viata crestineasca va fi fara de viata.

Caci cel ce nu va avea frica lui Dumnezeu, nu va avea dragostea lui Dumnezeu. Cel ce nu va avea dragostea Lui, nu va avea implinirea poruncii Lui. Cel ce nu va avea implinirea poruncii Lui, nu va avea viata vesnica in Cer. Caci frica naste dragoste. Dragostea naste sfanta lucrare. Lucrarea cea sfanta naste viata vesnica in Cer. Dragostea Dumnezeului Celui Viu curateste sufletul. Desfata mintea. Mareste rasplata Goneste relele obiceiuri. Dispretuieste lumea Curateste, aduna gandurile.

Ce-i face omului dragostea lui Dumnezeu? Ii omoara dorintele. Ii curateste inima. II apara. Izgoneste obiceiurile cele rele. Pricinuieste rasplata. Lungeste viata Curateste sufletul.

Cele patru mantuiri ale sufletului: frica si pocainta, dragoste si nadejde. Doua il pazesc pe pamant, doua il inalta la Cer. Frica tine afara pacatele ce stau inainte. Pocainta scoate afara pacatele ce vin din urma. Dragostea pentru Facatorul si nadejdea imparatiei Sale: acestea inalta sufletul la Cer. Tot omul, dar, ce se va teme de Dumnezeu si II va iubi si va implini dorinta Lui si porunca Lui va fi cinstit de oameni in lumea aceasta si va fi fericit cu Dumnezeu in cea de dincolo.

Despre cele pe care se cade sa le invete omul

Ce se cuvine sa se invete oamenii? Nu este greu: statornicie intru sfintenie, scurtime la vorba, dragoste frateasca, cerere cu netulburare, implinirea randuielii fara impotriva-graire, ridicare la cea dintai chemare, umblare intru ascultarea de Dumnezeu, iertare cu milostivire, cercetarea bolnavilor, evlavie in rugaciune, post cu inima usoara, impreuna-patimire cu aproapele, micsorarea mandriei, simplitate din inima, nimicirea dorintei, biruinta asupra firii, rabdare in suferinte.

Ce iti aduc acestea? Nu este greu: chemarea la stapanire, scaunul gatit, daruire dobandita fara lupta, rasplata insutita, prietenie cu fratii, viata vesnica in Cer.

Ce se cuvine sa ocoleasca omul cel sfant? Nu este greu: deasa maniere, trufia desarta si fara pricina, necuviinta fata de mai-marele, trandavia cand bate clopotul, insotirea cu cei faradelege, neastamparul peste masura, luarea in ras a fratilor, vorbele necurate, raspunsul aspru, impotrivirea fata de igumen, neluarea-aminte la mus-trare, intrecerea cu fratii, deasa iscodire.

Ce iti aduc acestea? Nu este greu: scoaterea de la stapanire, osteneala fara ajutor, lipsa de cinstire, banuiala oamenilor, post fara vrednicie, cresterea intunericului, nemultumirea mai-marelui, izgonire din Cer.

Bine este pentru noi sa nu ne inselam de relele obiceiuri ce seamana cu virtutile: caci se poate intampla sa socotim slabiciunea ca mila; asprimea ca dreptate; lipsa de smerenie ca lipsa de viclenie; frica necuvioasa lipsita de apararea dreptatii si de aratarea raului, ca smerenie; putinatatea si micimea de suflet ca dreapta socotinta; mandria ca neprihanire; slava desarta ca infranare; risipa si nechibzuinta ca darnicie; mania fara masura ca ravna duhovniceasca; multa sfiiciune si nebarbatia ca blandete; necrutarea si neinduplecarea ca statornicie; neastamparul si neasezarea ca agerime; nepurtarea de grija si nerabdarea ca largime a cunostintei; lenevirea si trandavia ca nepatimire; iar zabava peste masura ca dorire de sfat.

Cel care se va afla intru unimea Bisericii sobornicesti si intru linistea nadejdii Cerului si va implini poruncile precum sunt poruncite va primi insutit pe pamant si va avea viata vesnica in Cer.

Despre dorirea adevarului

De este cineva care doreste adevarul, se cuvine sa aiba cunostinta dreapta despre ce il ascunde si ce il descopera. Adevarul se tainuieste pe sine de la tot cel care il nesocoteste. Se descopera tot celui care il implineste.

Cele patru lucruri care intuneca adevarul: dragostea si frica, partinirea si nevoia Cata vreme omul este nedrept, nu poate face cunoscut adevarul in chip drept.

Cele trei lucruri care il biruie pe om cand cauta adevarul: mandria si trufia si mania De poate intoarce pe oarecine la Dumnezeu, aceasta starneste in el mandria; de ii sta oarecine impotriva, aceasta starneste in el mania si trufia. Caci multi sunt cei ravnitori pentru adevar, insa maniosi si salbatici cand il cauta, afara doar de cativa oameni evlaviosi.

Cele doua lucruri impotriva carora se cuvine a se pazi omul in ravna lui pentru adevar: mania si trandavia caci opreliste este pentru adevar oricare din acestea i s-ar intampla. Caci intru dorirea adevarului, se cuvine a intelege firea ei cea dreapta: ravna fara manie, smerenie fara negrija.

Adevarul, cum anume se face el cunoscut? Cu smerenie, fara partinire. Caci adevarul nu este partinitor. Cat despre cel smerit: nu este drept cel ce nu este cu adevarat smerit. Nu este cu adevarat intelept cel ce nu este drept. Caci intelepciunea cea adevarata nu-si poate afla loc intru om laolalta cu nedreptatea, caci des este valul intre ele. Caci dreptatea lui mai aproape este de intelepciune decat este intelepciunea lui de dreptate, caci atunci este omul cu adevarat intelept, cand este drept.

Sfantul Columba al Ionei

Articol preluat din volumul "Omul imbratisarii - Sfantul Columba al Ionei", Ed. Sophia

Cumpara volumul Omul imbratisarii - Sfantul Columba al Ionei de pe Magazinul online Carti.CrestinOrtodox.ro

Omul imbratisarii - Sfantul Columba al Ionei

10 Iulie 2014

Vizualizari: 2437

Voteaza:

Abecedarul evlaviei 5.00 / 5 din 1 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE