Invataturi ale parintelui Sofian Boghiu

Invataturi ale parintelui Sofian Boghiu Mareste imaginea.

Pentru căinţa cu lacrimi, Dumnezeu ne iartă îndată. De obicei, omul se întoarce la Dumnezeu atunci când are un necaz mare. Atunci strigă, ţipă, dă acatiste, face metanii. Când necazul este mare, se roagă fiecare la nivelul lui. Sfântul Apostol Pavel spune: „M-am făcut tuturor toate, că pe toţi să-i dobândesc“.

Adică se apleacă la nevoile fiecărui om şi caută să-l ajute, să intre în viaţa lui, în necazul lui. Sfântul Pavel din partea lui Dumnezeu spune acest cuvânt. De la Dumnezeu împrumută această formulă, pentru că şi Dumnezeu face la fel. Dumnezeu caută mântuirea tuturor. Dumnezeu nu are nevoie de o filosofie foarte bine întocmită ca să asculte rugăciunile noastre. De multe ori un oftat, un suspin din adâncul inimii este de ajuns, o chemare foarte scurtă: „Doamne, ajută-mă, nu mă părăsi“.

Un cuvânt sincer şi smerit spus cu durere şi încredere în Dumnezeu, atât de prezent în inima şi în conştiinţa noastră. Noi Îl alungăm, mereu, pe Dumnezeu prin faptele noastre. Dar dacă ne căim, dacă ne pare rău cu adevărat şi dacă nu mai repetăm păcatul, Dumnezeu, întotdeauna prezent, ne iartă îndată şi ne ajută. În această lume foarte variată, foarte pestriţă, fiecare are problemele lui cu Dumnezeu. Unii păcătuiesc toată viaţa lor. De alţii se îndură Dumnezeu, le dă un gând mare de căinţă pentru viaţa lor ticăloasă şi se îndreaptă. Nu putem şti însă dacă ni se dă această şansă, acest gând. Nu trebuie să aşteptăm.

Fiecare are relaţia lui cu Dumnezeu. Nu există un şablon prin care să se mântuiască oamenii. Toţi suntem păcătoşi, dar trebuie să avem, din când în când, această întoarcere către sine, pentru că toţi suntem în lipsă. Să ne căim, cu constatarea sinceră că suntem nevrednici. Dumnezeu nu ne face procese, cum ne fac oamenii, ci ne primeşte cu toată dragostea. Dragostea lui Dumnezeu este mai presus decât orice dragoste lumească. Şi dacă ajungem să înţelegem această bunătate a lui Dumnezeu, chiar dacă suntem căzuţi, chiar dacă am ajuns la un nivel josnic de viaţă, să ne întoarcem spre Dumnezeu, să-I cerem iertare, dar o iertare profundă, cu lacrimi, cu căinţă, şi Dumnezeu ne va ierta îndată.

Parintele Sofian Boghiu

.

30 Septembrie 2015

Vizualizari: 1898

Voteaza:

Invataturi ale parintelui Sofian Boghiu 0 / 5 din 0 voturi. 1 review utilizatori.

Cuvinte cheie:

parintele sofian boghiu

Comentarii (1)

  • Andrei PanaitPostat la 2015-09-30 09:51

    Despre anii petrecuţi în temniţele comuniste, părintele spunea: „Nu­mai Dum­nezeu ştie câtă nedreptate era acolo, câtă ură, câtă răutate… parcă nici nu poţi spune în cuvinte. Atunci când eram mai chinuit, în­cer­cam să nu mă revolt, să nu cârtesc. Mă gândeam aşa: Hai să-mi amintesc cu ce am greşit eu înaintea lui Dumnezeu, de pătimesc atâtea nedreptăţi. Şi mă gândeam la păcatele mele pe care le ştiam numai eu şi Dum­nezeu, iar suferinţa o pri­veam ca pe un canon şi nu mă revoltam. Mă gândeam că dacă eu aş fi fost mai bun, nici gardienii n-ar fi fost atât de răi, aşadar eu eram vinovat de rău­ta­tea lor... N-am urât pe nimeni dintre duşmanii care ne-au asuprit şi n-am regretat ni­cio­dată că am ajuns în în­chisoare“.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE