Rugaciunea neincetata

Rugaciunea neincetata Mareste imaginea.

Hristoase, Lumina cea adevărată, Care luminezi şi sfinţeşti pe tot omul ce vine in lume, să se însemneze peste noi lumina feţei Tale, ca într-însa să vedem lumina cea neapropiată. Si îndreptează paşii noştri spre lucrarea poruncilor Tale, pentru rugăciunile Preacuratei Maicii Tale şi ale tuturor sfinţilor Tăi. Amin.1

1. Cercetat-am pe mai mulţi bătrâni îmbunătăţiţi şi nici unul nu a spus despre sine că a dobândit Rugăciunea curată. Dar îi vădea Dumnezeu prin lumina chipului lor şi prin blândeţea sufletului că sunt lucrători sporiţi ai chemării neîncetate a Sfântului Nume.

2. Nevoind a-şi arăta lucrarea lor tainică, nici nu li s-a putut cere să fie povăţuitori pentru cei dornici de a fi călăuziţi pe această cale. Dar de răspuns la întrebările puse au răspuns, după rugăminţi stăruitoare, de fiecare dată.

3. Ştiinţa dumnezeiască a Rugăciunii curate s-a păstrat în cărţile Sfintei Scripturi şi în scrierile Sfinţilor Părinţi; lucrarea ei se găseşte şi azi la Bătrânii duhovniceşti.

4. Bătrânii duhovniceşti sunt profeţii Legii Noi. După cum în Legea Veche legătura dintre Dumnezeu şi oameni se făcea prin cultul Templului din Ierusalim şi prin proroci, în Legea Nouă legătura dintre noi şi Dumnezeu se face prin Sfintele Taine şi prin Duhul Care ne grăieşte prin oamenii dumnezeieşti.2

5. Inceputul Rugăciunii lui Iisus nu este omenesc, ci prin insuflare divină. Ea este prea importantă pentru ca vreun om, oricât de îmbunătăţit ar fi fost, să fi avut îndrăzneala de a o rosti pentru întâia oară şi de a o învăţa cu de la sine putere, fără descoperire dumnezeiască.

6. Rugăciunea Sfântului Nume este una individuală, adică fiecare creştin este dator s-o rostească în toată vremea, în sine. Dar în vremurile din urmă a început a fi săvârşită de unii şi de obşte. Lucrarea aceasta, deşi n-am aflat-o până acum în Tradiţia Părinţilor noştri, are binecuvântarea Părintelui Sofronie, ucenic al Sfântului Siluan Athonitul, şi de aceea suntem datori a fi cu luare-aminte la ea. Un Părinte al veacului nostru, întrebat fiind, a dat la rându-i binecuvântarea pentru acest fel de rostire.3

7. Un semn că rugăciunea „Doamne, Iisuse Hristoase..." este una de sine, iar nu de obşte, avem şi în faptul că în Liturghier şi în alte cărţi de slujbe preotului nu i se cere niciodată să rostească această rugăciune nici în taină, nici cu voce tare.

8. Prin chiar slujba tunderii în monahism călugărul primeşte porunca de a săvârşi fără oprire Sfânta Rugăciune.4 Şi monahii, dar si cei care nu sunt parte a cinului îngeresc, să-şi caute un îndrumător cât mai priceput pe această cale, spre a se feri de ispite.

9. Cuviosul Ioan cel Străin din Sfânta Mănăstire Optina a adus la noi, prin grupul de la Rugul Aprins, învăţătura despre hirotesirea pe care trebuia s-o primească cel ce voia să înceapă a săvârşi sfânta lucrare. Această slujbă era săvârşită de cel ce dădea binecuvântarea, alcătuită fiind din Te Deum-ul pentru învăţăcei de la începutul anului şcolar şi din stropirea cu Agheasmă Mare pe creştetul capului.5

10. Pe lângă chemarea neîncetată a Numelui dumnezeiesc, cel care primea această binecuvântare mai avea de săvârşit o rânduia- lă aparte: în fiecare seară de miercuri, între orele şase şi opt, timp de jumătate de oră era îndatorat să rostească rugăciunea în chip aparte.6 Tot atunci trebuia să pomenească numele mai multor Părinţi mutaţi la Domnul, lucrători îmbunătăţiţi ai Sfintei Rugăciuni, pomelnic pe care-l primea de la Părintele duhovnicesc.

11. Cuviosul Ioan fiind ucenic al marilor stareţi ai Optinei, se cade să fim cu luare-aminte la cele rânduite de Sfinţia Sa. Pe de altă parte, întrebaţi fiind în legătură cu această practică, doi Părinţi români, lucrători statornici ai Sfintei Rugăciuni şi buni cunoscători ai tradiţiei aghiorite7 şi a celei a Sfântului Siluan prin Avva Sofronie8, nici unul nu auzise de o hirotesire anume necesară spre începerea săvârşirii Sfintei Rugăciuni.

12. Sfântul Paisie de la Neamţ nu învăţa el însuşi în obşte despre primirea lucrării Sfintei Rugăciuni, ci rânduia alţi Părinţi îmbunătăţiţi să vorbească despre aceasta. Căci el dobândise Rugăciunea neîncetată pe o cale mai presus de fire, iar aceia pe cale firească, prin ascultare faţă de un Părinte înduhovnicit.9

13. Şi Sfântul Siluan Athonitul a primit darul Sfintei Rugăciuni în chip minunat după foarte scurtă vreme de şedere în Sfântul Munte.10 Şi totuşi aceasta nu l-a slobozit de marea ispită a deznădejdii de care a fost cuprins la un moment dat.

14. Putem dar să cerem de la Dumnezeu să primim darul Rugăciunii neîncetate? Părintele Dumitru Stăniloae, întrebat fiind despre aceasta, spune că da.11 Chiar ucenicii I-au cerut Mântuitorului: „Doamne, învaţă-ne să ne rugăm!" (Luca XI, 1). Aşa şi noi să cerem de la Domnul darul acestei minunate rugăciuni, dar să ne şi străduim ca, atunci când îl vom primi, să fim pregătiţi cum se cuvine.

15. Dar şi mai bine, să-I cerem lui Dumnezeu să se sfinţească şi în noi Numele Său, adică Hristos Iisus, să vie şi în noi împărăţia Sa, adică Duhul Său Cel Sfânt12, să se facă şi în noi voia Sa, aşa încât pământul firii noastre să devină asemănător Cerului, tron al Preasfintei Treimi. Să-I cerem ca Pâinea cea spre fiinţă să ne-o dea astăzi, adică sa ne învrednicească de Sfânta împărtăşanie şi să ne ierte păcatele precum şi noi căutăm să iertăm celor ce ne-au greşit, aşa încât pacea cea de Sus să se sălăşluiască în sufletele şi în viaţa noastră. Şi să-I mai cerem să ne izbăvească de ispitele vrăjmaşului. Şi dacă le vom spune pe toate acestea cu credinţă, şi dacă ne vom strădui să fim împăcaţi cu toţi, să fim deplin încredinţaţi că vom simţi, la vremea potrivită, şi mângâierea Luminii taborice.

16. Chemarea Sfântului Nume al Domnului se face şi în rugăciunea zilnică din biserică. Rugăciunea Ceasurilor este precedată de rostirea de 40 de ori a rugăciunii „Doamne, miluieşte!" Şi la sfârşitul Utreniei de la Praznicul înălţării Sfintei Cruci este rânduiala de a se spune de 500 de ori „Doamne, miluieşte!" Iar în Sfânta Liturghie, Ectenia mare, Ectenia întreită şi altele sunt tot chemări ale Numelui Domnului13. Oare nu sunt acestea semne limpezi despre faptul că avem a-L striga cât mai des pe Domnul şi a-I cere să ne miluiască pe noi?

17. Se mai face această chemare în vremea săvârşirii Agheasmei Mici, aşadar, a slujbei de sfinţirea casei. Şi se mai rosteşte „Doamne, miluieşte!" de 12 ori şi de 40 de ori şi la canonul de grabnică împărtăşanie a celui grav bolnav sau aflat în pericol de moarte. Aceasta ne arată că Biserica vrea ca invocarea repetată a Numelui Domnului sub cea mai scurtă formă să devină o rânduială comună tuturor creştinilor drept-credincioşi.

18. Numărul 40 simbolizează cei 40 de ani ai rătăcirii lui Israel prin pustie, care la rândul lor preînchipuie şederea de 40 de zile a Domnului nostru în pustie. Iar numărul 12 simbolizează ceata apostolilor, care, la rându-i, simbolizează întreaga lume locuită de oameni.

19. Există în tradiţia Mănăstirii Optina aşa-nu-mita rânduială a „cincisutitei", rostirea de 500 de ori în fiecare zi a Rugăciunii lui Iisus14. Şi Părinţii greci ne arată o rânduială de lucrare zilnică a Sfintei Rugăciuni15. Iar în Tradiţia Părinţilor noştri, lipsa de la Sfintele Slujbe din pricini binecuvântate putea fi înlocuită cu săvârşirea de un anumit număr de ori a Rugăciunii lui lisus16.

20. Părintele Sofian Boghiu îndemna la săvârşirea pentru început a Rugăciunii lui lisus în fiecare seară şi dimineaţă, vreme de un sfert de ceas, împreună cu restul pravilei. Iar dacă în acest timp sau chiar în vremea rugăciunii obişnuite s-ar fi întâmplat ca rugătorul să se simtă mângâiat în chip aparte de un cuvânt sau de o înşiruire de cuvinte, Awa îl îndemna pe respectivul să caute să păstreze acea stare şi să nu se mai îngrijească pentru moment de pravilă.17

Pr. Tudor Ciocan

Fragment din Calea inimii, Editura Sophia

Cumpara cartea "Calea inimii"


Note:
1 Rugăciune din slujba Ceasului I.
2 Aceasta nu înseamnă că Bătrânii au a adăuga ceva canonului Sfintei Scripturi sau Sfintei Tradiţii. Dar ei trăiesc într-adevăr în Sfânta Tradiţie şi sunt cei îndreptăţiţi s-o tălmăcească, răspunzând frământărilor veacului în care vieţuiesc. Iar cuvintele lor de învăţătură pot deveni parte a Sfintei Tradiţii, fiind la început tradiţie dinamică, dar devenind Tradiţie statornică în măsura în care cele spuse de ei sunt conforme învăţăturii Sfinţilor Părinţi, şi sunt primite de Biserica luptătoare ca fiind ziditoare; un astfel de proces s-a petrecut, de pildă, cu învăţăturile isihaste.
3 Arhim. T. P., într-o convorbire faţa către faţă purtată în 30 iunie 2006, într-o mănăstire din Ţara Făgăraşului.
4 Luând ieromonahul metaniile şi, binecuvântându-le, zice: „Fratele nostru (N) monahul primeşte sabia Duhului, care este cuvântul lui Dumnezeu, spre rugăciunea de tot ceasul către Mântuitorul Hristos. Că este dator în toată vremea a avea în minte, în inimă, în cuget şi în gura lui numele Domnului Iisus şi a zice: «Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul iui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine păcătosul!» Să zicem pentru dânsul: «Doamne, miluieşte!»" (din „Rânduiala tunderii în monahism - Rânduiala Schimei celei mici").
5 Ieroschim. Nicodim Bujor de la Mănăstirea Cernica, într-o convorbire faţă către faţă, purtată în vara anului 2005, într-o casă particulară din Ploieşti.
6 între aceleaşi ceasuri săvârşeau rugăciunea toţi cei ce primiseră blagoslovenia de la acelaşi Părinte. Astfel, deşi în locuri deosebite, ei erau una în duh (Ioan XVII, 21). Conform unei convorbiri purtate faţă către faţă, cu acad. Virgil Cândea, în toamna anului 2005.
7Ieroschim. Simeon Zaharia de la Mănăstirea Sihăstria, într-o convorbire faţă către faţă, purtată în vara anului 2003.
8 Protos. M. U., stareţul unei mănăstiri din Munţii Apuseni, într-o convorbire faţă către faţă, purtată în data de 12 octombrie 2005.
9 Sfântul IgnatieBriancianinov, citat de Pr. Elia Citterio, „învăţătura spirituală a Stareţului Paisie. Radiografia unei obşti", în voi. Românii în reînnoirea isihastă, Trinitas, Iaşi, 1997, p. 124, nota 4.
10 Fericitul Arhimandrit Sofronie, Viaţa Sfântului Siluan Athonitul, Schitul românesc Lacu, Sfântul Munte Athos, 2001, p. 31.
11 Părintele Dumitru Stăniloae, Sorin Dumitrescu, Şapte dimineţi cu Părintele Stăniloae - convorbiri realizate de Sorin Dumitrescu, Editura Anastasia, Bucureşti, 2002, pp. 89-90. De altfel şi Părinţii pustiei învaţă aceasta: „Mai întâi pentru luarea lacrimilor te roagă, pentru ca să moi prin plângere sălbăticiunea care este în sufletul tău [...]" şi: „Meşteşugeşte lacrămile spre îndreptarea a toată cererea [...]" (capetele 5 şi 6 din Nil Sinaitul (Evagrie) „153 de capete, pentru rugăciune", în Filocalia, voi. I, Editura Universalia, Bucureşti, 2001, p. 174).
12 Sfântul Maxim Mărturisitorul, „Tâlcuire pe scurt la rugăciunea Tatăl nostru către un iubitor de Hristos, în Filocalia, voi. I, ed. cit., p. 455.
13 Vezi şi Anonim, „Tâlcuirea lui «Doamne, miluieşte!» vrea folositoare să o ştie fieştecare creştin", în Filocalia, voi. H, ed. cit,, 2001, pp. 509-511.
14 Ieromonahul Nicon, Jurnalul ultimului duhovnic de la Optina, Editura Sophia, Bucureşti, 2005, p. 60.
15 Ieromonahul Isaac, Viaţa Cuviosului Paisie Aghioritul, Schitul Lacu, Sfântul Munte Athos, Editura Evanghelismos, Bucureşti, 2005, pp. 242-243; Monah Iosif Dionisiatul, Stareţul Haralambie - dascălul rugăciunii minţii, Schitul Lacu, Sfântul Munte Athos, Editura Evanghelismos, Bucureşti, 2005, p. 187.
16 Axinte Frunză, Un modern la Athos, Editura Anastasia, Bucureşti, 2001, pp. 144-145. Părintele Cleopa Ilie prezintă în îndreptarul de spovedanie pentru monahi, pp. 104-106, (Editura Mănăstirea Sihăstria, 2004), mai multe astfel de echivalări. Spre exemplificare vom cita una dintre ele: „Cei ce nu ştiu carte sau nu pot merge la slujbele celor 7 Laude îşi fac pravila cu metanii astfel: pentru Utrenie să petreacă stând în picioare şi 30 de aţe de închinăciuni, zicând la fiecare grăunte: «Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine, păcătosul!» Pentru Ceasuri 10 aţe, pentru Vecernie 10 aţe, pentru Pavecerniţă 10 aţe. după rânduiala Sfântului Munte."
17 Arhim. Sofian Boghiu de la Mănăstirea Antirn, mtr-o convorbire faţă către faţă, purtată în vara anului 1994.

Pe aceeaşi temă

08 Mai 2017

Vizualizari: 801

Voteaza:

Rugaciunea neincetata 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

RETELE SOCIALE