Sfanta Cuvioasa Ana din Novgorod

Sfanta Cuvioasa Ana din Novgorod Mareste imaginea.

Sfanta Cuvioasa Ana din Novgorod (+ 1050) este  sarbatorita la 10 februarie.

Sfanta Cuvioasa Ana a fost fiica primului rege crestin al Suediei, Olav Sketkönung. Este  una dintre cele mai venerate sfinte din calendarul ortodox slav.

Printesa vikinga a fost cunoscuta in patria ei ca Ingegerda, dar cand a venit in Rusia rusii au numit-o Irina. Numele de Ana l-a primit cu putin inainte de moarte, cand a luat chipul monahicesc.

Ana a beneficiat de o blagloslovita crestere duhovniceasca, caci tatal sau si mama sa, Regina Estrida, erau amandoi cu totul daruiti noii lor credinte crestine. Despre Regina Estrida se spune ca „descindea din cea mai aleasa familie a Suediei, fiind vestita pentru mintea ei stralucita, inima plina de dragoste si darnicia ei. Toti copiii ei au ramas vestiti pentru dragalasenia lor si inaltele lor daruri duhovnicesti”.

Sfanta Ana s-a dovedit a fi o printesa a pacii, induplecandu-l pe tatal ei sa faca pace cu Norvegia invecinata, randuind ca sora sa Astrid sa se marite cu regele norvegian Olav al II-lea Haraldsson. Ea insasi fusese fagaduita acestui rege al Norvegiei, care avea sa devina Sfantul Martir Olav (sarbatorit la 29 iulie), numit si ocrotitorul Norvegiei, pentru marea sa lucrare de raspandire a crestinismului in aceasta tara. In cele din urma, tatal ei, Regele Olav Sketkönung al Suediei, a crezut ca ar fi mai de folos sa se marite cu stralucitul cneaz Iaroslav al Novgorodului, iar Irina, Ana de mai tarziu, a facut ascultare. Acest insemnat duce al Rusiei a trimis soli la Regele Olav al Suediei, cautand sa incheie o alianta care sa fie intarita prin casatoria cu fiica acestuia, care nu avea impliniti atunci 20 de ani. Ca parte a intelegerii de dinainte de casatorie, Ana a cerut sa i se dea ca dar de nunta cetatea si tinutul Ladoga, cu dreptul de a-l chivernisi ea insasi si de a pune un imputernicit care sa o ajute sa-l carmuiasca. Cererile ei au fost primite, astfel ca in vara anului 1016 ea si cu Iaroslav s-au cununat la Novgorod. Curand dupa aceea, curtea domneasca a fost mutata la Kiev, oras pe care Iaroslav il mostenise de la tatal sau, Sfantul Cneaz Vladimir, sarbatorit in calendarul ortodox la 15 iulie.

Marea Ducesa de Novgorod a luat parte nemijlocit la domnia tarii alaturi de sotul ei, uneori intrand chiar in lupta cu el, alteori ajutandu-l sa incheie tratate de pace cu dusmanii. Au avut sapte fii si trei fiice, despre care marele retor Ilarion (care a ajuns mai apoi Mitropolitul Kievului) a spus ca erau cu totii deplin daruiti credintei crestinesti. Unul dintre acesti fii, Vladimir, care a ctitorit si catedrala din Novgorod, a fost proslavit ca sfant (sarbatorit la 4 octombrie). Ana a ajutat si la cresterea mai multor copii de regi, printre care Edwin si Edward, fiii Regelui Edmund al Angliei, si Magnus, fiul Sfantului Rege Martir Olav al II-lea Haraldsson al Norvegiei. In anul 1028, Iaroslav si Ana au dat adapost chiar Sfantului Rege Olav, cand a fugit de navalirea si razmerita din tara sa.

Sotul sfintei, cunoscut de urmasi ca Iaroslav cel Intelept, si-a dobandit numele de la chibzuinta cu care si-a ocarmuit poporul si marele sau interes fata de invatatura. Dupa cum se consemneaza in Marele Letopiset Rusesc, in 1037 el a adunat la Kiev mai multi gramatici care au talmacit carti din greceste in limba slavona si a dat intaiul cod de legi din tarile rusesti, cunoscut ca Pravila Ruseasca. Tot el e a pus sa se scrie Marele Letopiset Rusesc, care avea sa devina „o capodopera a literaturii slavone medievale” si care este izvorul principal pentru cunoasterea istoriei rusesti timpurii.

In anul 1037, credincioasa pereche domnitoare a zidit o manastire in Kiev, pe care au afierosit-o Sfintei Irina, ocrotitoarea Sfintei Ana. Manastirea a fost zidita langa Catedrala Sfanta Sofia, pe care Iaroslav o zidise dupa modelul Sfintei Sofii din Constantinopol. Aceste cladiri faceau parte din programul de construire elaborat in vremea domniei lor, care „a facut din Kiev centrul artistic al veacului al XI-lea in Rusia”. In anul 1045, Sfanta Ana si sotul ei au fost de fata la punerea temeliei Catedralei Sfanta Sofia din Novgorod, care a fost inceputa de fiul lor Vladimir si a fost incheiata dupa moartea ei.

Sfanta Ana a adormit intru Domnul la 10 februarie 1050. Cu putin inainte de moarte a luat schima monahala, „aratand prin aceasta adanca sa evlavie si o adevarata smerenie crestineasca”. Mormantul ei, asezat alaturi de cel al fiului, Sfantul Vladimir, in Catedrala Sfanta Sofia din Novgorod, a devenit izvor de tamaduire de-a lungul timpului. Sfanta Ana e cinstita de Biserica si la 4 octombrie, impreuna cu fiul ei, Sfantul Vladimir Iaroslavici.

.

09 Februarie 2015

Vizualizari: 3263

Voteaza:

Sfanta Cuvioasa Ana din Novgorod 5.00 / 5 din 1 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE