Sfantul Prooroc Daniel

Sfantul Prooroc Daniel Mareste imaginea.

In limba ebraica, numele Profetului Daniel inseamna ,,Domnul este Judecatorul meu’’ sau ,,Domnul judeca’’. Fericitul Proroc Daniel, mladita din casa lui David, provenea din semintia lui Iuda [2]. Josephus sustine ca descindea din Sedechia [3]. Sfantul Epifanie (cca 315-403), episcopul Salaminei, ne spune ca tatal sau se chema Saban [4] si ca s-a nascut in Bethoron, nu departe de Ierusalim [5]. Pe cand era inca un copil, a fost luat in Iudeea si dus rob in Babilon.



In anul al treilea al domniei in Iuda a regelui Ioiachim (609-598), Nabucodonosor, regele Babilonului, s-a ridicat cu ostire multa impotriva Ierusalimului si l-a impresurat [cf.Daniel 1:1; II Regi 24:1] [6]. Iar cand a fost de a cucerit sfanta cetate a Ierusalimului, el a pus mana nu doar pe odoarele Templului, pe sfintele vase, ci a luat si pe unii dintre fiii lui Israel, mai cu seama pe aceia care erau din os domnesc si din familii alese. A poruncit Nabucodonosor lui Aspenaz, cel mai mare peste famenii sai, sa duca mai cu seama tineri dintre fiii lui Israel fara nici un cusur trupesc, frumosi la chip si iscusiti in toata intelepciunea, cunoscatori a toata stiinta, cu adanca putere de patrundere si plini de ravna, ca sa slujeasca in palatul regelui, ca sa-i invete pe ei scrisul si limba chaldeilor [Daniel 1:4].

Daniel si cei trei prieteni ai sai din Ierusalim – fratii Anania, Misail si Azaria – s-au numarat printre tinerii luati in robie. Acestia purtau nume evreiesti, care inseamna: Anania – ,,Domnul este milostiv’’; Misail – ,,Cine este asemenea lui Dumnezeu?’’ si Azaria – ,,Domnul ajuta’’. Tinerii acestia erau de neam regesc, din semintia lui Iezechia, iar mama lor se numea Caligona. Mai-marele famenilor le-a dat nume babiloniene. Astfel, Daniel s-a numit Belsatar, Anania s-a numit Sadrac, Misail s-a numit Mesac, iar Azaria s-a numit Abed-Nego [cf. Daniel 1:7].

Sfantul Ioan Gura de Aur (cca 347-407) scrie ca ,,au fost ei prinsi si inchisi in curtea palatului ca intr-o inchisoare […], iar sederea lor acolo au privit-o ei ca pe o povara inca si mai mare, adaugata peste apasarea robiei in care se aflau. Caci, de ar fi putut afla adapost in afara curtii palatului, intr-o casa oarecare, s-ar fi bucurat de o oarecare libertate. Dar, pentru ei, stralucirile si bogatiile palatului nu erau nimic mai mult decat inchisoarea […] unde se vedeau supusi la osteneli dintre cele mai suparatoare. Imparatul le poruncise sa vina la masa lui – plina de toate bogatiile si de toata paganeasca necuratie – , lucru care lor, prin Lege, le era cu desavarsire oprit si le era mai cumplit decat moartea. Erau singuri, asemenea unor miei pierduti in mijlocul lupilor. Au avut de ales intre a se lasa mistuiti de foamete sau a fi executati si intre a gusta din carnurile oprite. Ce au facut tinerii acestia, asa parasiti cum se aflau ei atunci – captivi, straini, robi la cheremul celor ce le porunceau sa faca astfel de lucruri? S-au folosit de fiecare lucru, au valorificat orice prilej, cat de mic, spre evitarea pacatului, cu toate ca se stiau lasati cu totul de izbeliste.’’ [7]

Daniel si-a pus in gand sa nu se spurce cu bucatele si vinul regelui si a cerut voie capeteniei famenilor sa nu se pangareasca. Si Dumnezeu i-a dat sa afle inaintea capeteniei famenilor bunavointa si indurare [Daniel 1:8-9]. ,,Drept pentru care, continua Sfantul Ioan Gura de Aur. S-a dus la mai-marele eunucilor, care avea putere, si l-au convins cu argumentele lor.’’ [8]

Si a grait Daniel catre supraveghetorul pe care capetenia famenilor il pusese peste Daniel, Anania, Misail si Azaria: ,,Incearca o data cu servii tai timp de zece zile si da-ne sa mancam bucate din zarzavaturi si sa bem apa! Apoi sa te uiti la chipurile noastre si la chipul tinerilor care mananca din bucatele regelui si cum ti se va parea, asa fa cu supusii tai! [Daniel 1:11-13]

Sfantul Ioan Gura de Aur ne spune: ,,L-au convins sa le faca aceasta favoare. Si, de vreme ce ei insisi s-au folosit de tot ce le statea in puteri, Domnul Dumnezeu li S-a alaturat El Insusi si inca si mai multa putere le-a daruit.’’ [9]

Astfel, pentru temeinica lor asezare in credinta, au fost binecuvantati de Dumnezeu. Chiar daca de aici inainte s-au hranit numai cu legume si cu apa, infatisarea lor s-a vadit a fi mai frumoasa decat a celorlalti tineri, care mancau cu precadere carne. Daniel s-a infranat de la toata mancarea cea gustoasa si si-a uscat trupul. Dar a dobandit trecere inaintea Celui Preainalt si, prin purtarea de grija a lui Dumnezeu, si-a pastrat frumusetea. Profetul este reprezentat de obicei in icoane tanar si fara barba, in costum de curte persan. Chiar daca pare slabit de post, are o constitutie puternica si bine proportionata. Are parul taiat mai jos de urechi. Infatisarea ii este sobra, deschisa, reflexiva, sugerand un barbat inzestrat cu stapanire de sine si disciplina. Era animat de principii morale inalte. Nu era om al echivocului sau dispus la compromisuri fata de adevar, inaintea puternicilor acestei lumi. El reprezinta un model de intelepciune si pilda vie de om drept, persecutat de alti semeni de-ai lui, dar liber inaintea lui Dumnezeu.

Cat despre viziunile sale, Sfantul Hipolit (cca 170-cca 236) scrie: ,,Nu se ingrijea de nimic alta decat numai sa cunoasca fara greseala cele ce vor veni, pentru ca sa-i poata invata si pe altii cu privire la acestea.’’ [10] Sfantul Ioan Gura de Aur remarca: ,,Daniel a avut nenumarate prilejuri de a se lasa infrant […], insa el nu a voit sa-si piarda comoara cea de mare pret sau sa o risipeasca […], drept pentru care era tratat cu respect pentru intelepciunea lui; caci era si o vorba care circula pe vremea aceea: tu iti inchipui ca esti mai intelept decat Daniel [Iezechiel 28:3].’’ [11]

Daniel a fost intr-adevar un barbat foarte intelept, despre care iudeii credeau ca ar fi eunuc. Origen si Fericitul Ieronim sunt primii care citeaza aceasta traditie, prezenta insa si in scrierile lui Theodoret. De buna seama ca avea stire de faptul ca Origen prezentase deja aceasta. El afirma: ,,Este de prisos sa mai vorbim despre Daniel, de vreme ce evreii pana in ziua de azi sustin ca atat el, cat si cei trei tineri erau fameni; ei cred aceasta bazandu-se pe cuvantul Domnului care a fost prin Prorocul Isaia, catre regele Iezechia: Si din feciorii care vor iesi din tine si ii vei naste vor lua. Si vor fi eunuci la curtea regelui din Babilon [Isaia 39:7] […] Iar evreii aceasta sustin, cum ca Daniel si cei trei tineri erau de os domnesc [cf. Daniel 1:3], iar de vreme ce Scriptura prevesteste ca vor fi eunuci de neam regesc, atunci tinerii acestia au fost alesi si facuti eunuci.’’ [12]

In iconografie aflam reprezentate si scene din viata profetului: este aratat luand atitudine in apararea nevinovatiei dreptei Suzana; este reprezentat stand in picioare in mijlocul leilor; sau impreuna cu Prorocul Avacum, care este infatisat mai la o parte, purtat de par de catre un inger al Domnului si aducand mancare pentru Daniel. Profetul Avacum ii aduce paine, pe care Sfantul Hipolit si altii o interpreteaza ca pe o prefigurare euharistica. In unele editii ale Psaltirii este cuprinsa si viziunea profetului cu muntele cel mare [cf. Daniel 2:34-35].

Fericitul Ieronim (cca 342-420) si nu numai el singur arata ca, in Vechiul Testament, Cartea Prorocului Daniel pe care o citim noi ar fi de fapt o traducere a lui Theodotion. Dar, dupa Nikifor Theotoke, care in sprijinul afirmatiei sale aduce numeroase dovezi, cartea este totusi opera Celor Saptezeci, si nu a acestui sustinator al lui Marcion, pe numele lui Theodotion[13].

[1] Minei, 17 decembrie, Sf. Proroc Daniel si sfintii trei tineri Anania, Azaria si Misail, Tropar, glasul al 2-lea.
[2]Fer.Ieronim sustine ca, in versiunea greceasca a Septuagintei, Cartea Profetului Daniel nu este citita in Sfanta Biserica a Domnului si Mantuitorului nostru. Aici se foloseste versiunea lui Theodotion: ,,Atrag atentia asupra faptului ca Daniel nu este de gasit printre proroci in evreieste, ci printre scriitori.’’Mai departe, el scrie: ,,Cum de s-a putut ajunge aici, eu unul nu pot sa spun. Poate pentru ca limba folosita este cea a chaldeilor, care difera de vorbirea noastra, iar Cei Saptezeci nu au voit sa urmeze acestei abateri, in traducerea lor; sau poate pentru ca scrierea a fost publicata in numele Celor Saptezeci de catre cineva care nu era cunoscator al limbii chaldeilor sau poate din vreo alta pricina, nu stiu; dar un lucru pot sa spun – ca difera mult de original.’’ Cf. Sf. Ieronim, Letters and Select Works, Prefaces, in ed.cit., p.p. 492-493.
[3] Ant. X.X.1 260 [Pentru versiunea ]n lb.rom.,veyi Flavius Josephus, Antichitati iudaice, vol.I, X.X.1, trad.Ion Acsan, ed.Hasefer, Bucure;ti, 1999, pp.582-583 (n.tr.)].
[4] Adv.Haeres., 55:3.
[5] Pseudo-Epiphanios, De Vita proph.,X.
[6] Cca 605 i.Hr.
[7] Sf. Ioan Gura de Aur, None Can Hurt Him Who Does Not Injure Himself, 1, in Nicene…, vol.IX, trad.pr. W.R.W. Stephens, Wm.B.Eerdmans Pub. Co.,Grand Rapids,MI,1975, pp.281-282.
[8] Idem, Ibidem p.282.
[9] Ibidem.
[10] Sf.Hipolit, The Extant Works and Fragments of Hippolytus : Fragments from the Commentaries, in ed.cit., pp.180-182.
[11] Sf. Ioan Gura de Aur, Homilies on the Gospel of St. John and the Epistle to the Hebrews, XXVI, in ed.cit., p.485.
[12] Impotriva lui Jovian.
[13] The Great Synaxaristes of the Orthodox Church, vol.XII, ed.cit., p.478.

,,Vietile Sfintilor Proroci’’, Editura Cartea Ortodoxa Bucuresti, 2010, pag.449-453.
Sursa: episcopiagiurgiului.ro
 

.

17 Decembrie 2013

Vizualizari: 4816

Voteaza:

Sfantul Prooroc Daniel 5.00 / 5 din 1 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE