Sfintii Paulin si Terasia

Sfintii Paulin si Terasia Mareste imaginea.

Sfintii Paulin si Terasia
23 ianuarie
Franţa, Spania şi Italia, sec. al IV-lea-al V-lea

Sfântul Paulin cel Milostiv s-a născut la Bordeaux, Franţa, în 353. Era fiul lui Pontie Paulin, prefect pretorian în Galia. A învăţat cu poetul Ausonius, care l-a ajutat să-şi desăvârşească talentul de poet şi ritor.

Pe la vârsta de douăzeci şi cinci de ani a rămas moştenitorul unei averi uriaşe. Era prefect al Romei, senator şi cu o situaţie foarte bună în societate. Mai apoi a ajuns consul al Romei şi apoi guvernatorul Campaniei, provincie din sudul Italiei.

Totuşi nu era fericit; sufletul lui flămânzea după ceva care să dea mai mult înţeles vieţii sale. într-o zi, pe când călătorea printr-un ţinut de sate din Campania, a dat de mormântul Sfântului Fe-lix, unul dintre primii mucenici creştini. Acolo a simţit nevoit să se oprească o clipă.

Dintr-odată i-a pătruns o lumină în suflet şi i s-a arătat Sfântul Felix. Paulin a căzut în genunchi şi şi-a afierosit viaţa slujirii lui Hristos, sfinţilor Săi şi Bisericii Sale.

Apoi îndată a început să urmeze cuvintele lui Hristos din Evanghelie: De voieşti să fii desăvârşit, mergi, vinde averile tale şi le dă săracilor..., şi vino şi urmează Mie (Matei 19, 21). S-a retras din viaţa publică din Italia şi s-a întors în Acvitania, la Bordeaux, locul naşterii sale.

Acolo s-a căsătorit în 389 şi a fost botezat în 390 de către Sfântul Delfinie, episcopul din Bordeaux. Mireasa lui spaniolă, Terasia, era într-un gând cu el în dăruirea ei slujirii lui Hristos. Ei au hotărât să se întoarcă în Spania spre a începe să scape de moşiile lor de acolo şi a căuta voia Domnului pentru viaţa lor.

Când singurul lor fiu a murit în pruncie, în 392, ei s-au făgăduit împreună să se înfrâneze de la legăturile trupeşti ale căsătoriei şi să trăiască şi mai aspru, pentru a răspândi Evanghelia lui Hristos. Au început să vândă mare parte din proprietăţile lor din Spania şi Galia şi să împartă veniturile obţinute Bisericii şi săracilor. In 394, la stăruinţele poporului, Sfântul Paulin a fost rânduit preot în Barcelona.

La scurt timp, el şi Terasia s-au întors în sudul Italiei şi s-au stabilit lângă micul oraş Nola, aproape de mormântul Sfântului Felix. Acolo au întemeiat o casă pentru călugări şi pentru săraci, dedicându-se unei vieţi simple de rugăciune, pocăinţă şi milostenie, într-una dintre Vieţile sale ni se spune: „După ce şi-a vândut averile din Franţa, s-a aşezat, a zidit o biserică la Fondi, un apeduct la Nola şi o casă de oaspeţi pentru pelerini, datornici şi alţii de acelaşi fel, ce locuiau la catul de jos al casei sale, pe când el cu câţiva prieteni duceau o viaţă aproape monahicească la catul de sus."

De-acum Paulin şi-a afierosit talentele scrierii unor lucrări cu teme creştine. Pana sa revărsa scrieri minunate în versuri şi proză, care îi ajutau pe mulţi să treacă la creştinism. îndeosebi în ziua po menirii Sfântului Felix (14 ianuarie) din fiecare an scria un lung poem dedicat sfântului. El şi Prudenţie Spaniolul sunt socotiţi cei mai mari poeţi latini creştini din perioada patristică.

Deşi tânjea după retragere şi ascundere, evlavia sa, milostenia, înţelepciunea şi minunatele sale scrieri îi atrăgeau pe mulţi la el. A ajuns vestit ca unul dintre cei mai sfinţi bărbaţi ai vremii. A purtat o corespondenţă bogată cu persoane precum Sfântul Martin din To-urs (12 octombrie şi 11 noiembrie), Sfântul Ambrozie al Mediolanului (7 decembrie), Fericitul Augustin al Ipponiei (15 iunie), Sulpitius Sever (vestit istoric şi hagiograf), Fericitul Ieronim (15 iunie) şi papa Anastasie I.

In Viaţa Sfântului Martin, Sulpitius Sever scrie următoarele despre Sfântul Paulin: „El (Sfântul Martin) mi-a pus înainte ca o pildă minunată în împrejurările de faţă purtarea acelui ales bărbat Paulin, despre care am făcut pomenire mai sus. Martin a spus despre el că, lepădându-se de marile sale avuţii şi urmând lui Hristos, aşa cum a făcut, s-a arătat a fi aproape singurul care în aceste vremuri s-a supus cu totul poruncilor evanghelice.

El a stăruit zicând că acest bărbat trebuie să ne fie pilda pe care să o urmăm, adăugând că timpul nostru era fericit să aibă un asemenea chip al credinţei şi virtuţii. Căci Paulin, bogat fiind şi cu multe avuţii, vânzându-le pe toate şi dându-le săracilor, după voia arătată a Domnului, a făcut cu putinţă, zicea Martin, printr-o dovadă vădită, ceea ce părea cu neputinţă de împlinit." In anul 409, Terasia a trecut din această viaţă la cele veşnice. In acel an Paulin a fost ales episcopul Nolei.

Sfântul Paulin şi-a continuat îndatoririle episcopale slujind cu credincioşie lui Hristos până la moartea sa datorată bolii, la 22 iunie 431. Şi-a dat sufletul în mâinile lui Hristos în mijlocul rugăciunii arzătoare, în vremea Vecerniei.

Sfântul Paulin este deosebit de interesant ca pildă de sfânt apusean timpuriu care a avut o părere foarte înaltă despre căsătoria creştină. Este adevărat că a putut să descrie foarte viu greutăţile, încercările şi necazurile căsniciei - precum în scrisoarea către un soldat necăsătorit, pe nume Crispinian, îndemnându-l să devină creştin şi să ocolească „legăturile căsătoriei şi celelalte spinoase şi deşarte griji ale vremelniciei".

Dar în lunga sa epistolă către Pammahie - un prieten foarte apropiat, a cărui tânără soţie, Paulina, tocmai murise - Paulin înfăţişează o minunată descriere a tăriei, bucuriei şi veşniciei căsătoriei creştine. După ce descrie lacrimile de durere vărsate de bărbaţii sfinţi, precum Iacov, Tovie, David şi însuşi Hristos, el îi zice întristatului său prieten: „Lacrimile tale, frate, erau sfinte şi cuvenite precum ale acelora, căci cu aceeaşi dragoste s-au vărsat. Jeleşti o soţie vrednică de patul tău curat, nu fiindcă ai îndoieli despre înviere, ci pentru dorul tău. Căci femeia cinstită face bărbatului mărire (Pilde 11, 16) când e în braţele lui, şi-l face să tânjească când este luată de la el. Aşa cum a fost întotdeauna, tot aşa va fi ea cunună soţului ei de-a pururi, şi nu se stinge lumânarea ei (Pilde 31,18). Căci, cum zice Scriptura, mâinile sale întinde spre cele de folos..., gura sa deschide cu socoteală (cf. Pilde 31,19 şi 26), şi lucrează bărbatului său lucruri bune (Pilde 31,12)."

Pammahie, senator creştin la Roma, după moartea soţiei sale dăduse un mare ospăţ săracilor în cinstea ei. Astfel că Sfântul Paulin îşi încheie scrisoarea către el cu o remarcabilă descriere a felului în care acea faptă de milostenie foloseşte atât sufletului soţiei lui în ceruri, cât şi sufletului său pentru care soţia la rândul ei se roagă:
„Sileşte-te a urma calea cea strâmtă, ca să poţi dobândi slăvită avuţie a moştenirii celei veşnice. In soţia ta ai acum o chezăşie tare în Hristos, care se va strădui să dobândească ajutor pentru tine. Ea în ceruri dobândeşte tot aşa de mult har pentru tine, pe câtă avere ai adunat tu pentru ea pe pământ. Căci, aşa cum am spus, nu cu deşartă mâhnire o vei cinsti pe ea, ci mai curând adună pentru ea darurile vieţii întru care ea acum se desfată. De-acum, ea se şi desfată cu roadă lucrului tău pentru ea, pe când darul ei către tine abia a fost semănat.

Ea dobândeşte acum cinstire prin faptele tale cele vrednice. Acum se ospătează cu pâinea ta şi cu bogăţia ta se îmbogăţeşte. Se îmbracă în haină aurită, împodobită (cf. Psalmi 44, 11), scăldându-se în lumina cea neapropiată. Ea nu are nevoie de răcorire de pe vârful degetului altuia (cf. Luca 16, 24), căci e stropită cu apă de pe înseşi degetele ei, adică din lucrarea dreptei tale. Nu ai îmbogăţit-o când s-a căsătorit cu tine cu o zestre aşa de mare ca bogăţia pe care o reverşi acum asupra ei întru odihna sa. Căci în viaţă s-a putut bucura doar de o părticică din darurile tale, desfătându-se doar de podoabele pe care le putea purta. Dar acum, oricât de mari ar fi darurile tale, cu bogăţia înţelegerii le va avea pe toate, întru desfătarea tuturor simţirilor ei.

Ea este blagoslovită, căci înrâurirea ei asupra lui Hristos nu are margini; capul ei răsună de preaîmpodobita cunună cu giuvaiere sclipitoare, neîmpletită din florile altora, ci strălucind de luminile ce sunt ale ei. Sufletul ei e cu adevărat preţuit înaintea Domnului, căci trei mărgăritare i-au împărtăşit asemenea vrednicie. Fiindcă ea este soţia credinţei, sora curăţiei şi fiica desăvârşirii -căci maica sa este Paula, Eustohia îi este soră, iar tu îi eşti soţ."

David si Mary Ford
Casatoria cale spre sfintenie, vietile sfintilor casatoriti, Editura Sophia

Cumpara cartea "Casatoria cale spre sfintenie, vietile sfintilor casatoriti"

19 Ianuarie 2016

Vizualizari: 192

Voteaza:

Sfintii Paulin si Terasia 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE