Marginalizarea Religiei in invatamantul contemporan

 

Marginalizarea Religiei in invatamantul contemporan. Consideratii pornind de la statutul Religiei in proiectul Legii Invatamantului Preuniversitar

 

In contextul dezbaterilor asupra proiectului Legii Invatamantului Preuniversitar constatam cu regret faptul ca in invatamantul liceal Religia a fost eliminata dintre disciplinele de invatamant, parte a trunchiului comun (conform art. 10 al. 1). De asemenea, decizia de a frecventa totusi la liceu Religia, ca disciplina facultativa, este trecuta exclusiv in seama elevului, dupa ce acesta a implinit varsta de 16 ani (cf.

art.10 al.2).

Religia este o creatie divina menita sa-i deschida omului in mod deplin perspectiva divinitatii. Religia reflecta chipul spiritual al existentei generale, umane si universale, reprezinta o organizare cu totul superioara a existentei, descrie o realitate suprema si completa a lumii, pentru toata dimensiunea existentei sale, incepand cu creatia.

Din punct de vedere social, intr-o lume caracterizata de o tot mai mare diversitate etnica si religioasa, educatia religioasa propune cunoasterea propriei identitati, dar in egala masura si a celor de alte credinte si convingeri, favorizeaza incluziunea sociala si contribuie la depasirea prejudecatilor si a oricaror forme de discriminare. Invatatura crestina promoveaza respectul reciproc si valorizarea semenilor ca principii fundamentale, iar o educatie religioasa bazata pe acestea poate contribui in mod decisiv la formarea unei societati pluraliste, a convietuirii in armonie cu aproapele.

Fara indoiala, fiecare om se raporteaza la realitate in mod pragmatic, prin vointa, actiune, dar si la nivel spiritual, prin credinta, atitudine. De aceea, nici un sistem educativ nu poate atinge plenitudinea in conditiile in care marginalizeaza sau omite una din componentele ei fundamentale; o educatie integrala presupune, pe langa latura intelectuala, morala, estetica, tehnologica, si o componenta religioasa. Raportul dintre aceste laturi ale educatiei si modul in care fiecare dintre acestea contribuie la atingerea idealului si a finalitatilor educationale intr-un anumit sistem social sunt precizate prin normative legale, asa cum se doreste noua lege privind invatamantul preuniversitar.

Prezenta Religiei in planurile cadru ale tarilor din Uniunea Europeana este o realitate, o traditie chiar. In fata noilor provocari ale lumii moderne, in special a terorismului si a extremismului religios determinat in special de interferentele dintre populatii cu religii si culturi diferite, sistemele educative europene, pregatesc abordari noi, cu un rol sporit al religiei, care sa conduca la realizarea unor raporturi sociale favorabile, inclusiv prin valorificarea potentialului formativ-educativ al religiei in general, si al celei crestine, in special.

Intr-un context cum este cel al actualelor dezbateri, credem ca trebuie sa se puna problema unei congruente intre spiritul si structura Legii Invatamantului Preuniversitar, aflata in plina dezbatere. In art. 3 al.1-2 se afirma faptul ca "invatamantul urmareste realizarea idealului educational intemeiat pe valorile democratiei, ale diversitatii culturale, pe aspiratiile individuale, sociale si contribuie la pastrarea identitatii nationale in contextul valorilor europene. Idealul educational al scolii romanesti consta in dezvoltarea libera si armonioasa a personalitatii individului in vederea integrarii eficiente in societatea cunoasterii." Analiza acestor aspiratii ale proiectului noii Legi conduce la urmatoarea intrebare: Care este fundamentul pe care se urmeaza sa se sprijine latura formativ-educativa a sistemului de invatamant pe care doreste sa-l construiasca pentru tanara generatie noul sistem legislativ?

In mod evident, realizarea idealului educational propus de actualul proiect de lege nu este posibila fara o formare a personalitatii elevilor care sa cunoasca valorile invataturii crestine, cea care il conduce pe om spre respectarea constienta, pe baza unei motivatii interioare pozitive, a valorilor democratiei, a diversitatii culturale sau religioase, de sprijinire a semenilor pentru atingerea aspiratiilor individuale si sociale. Legea isi propune si sa contribuie la pastrarea identitatii nationale in contextul valorilor europene. Este binecunoscut faptul ca identitatea nationala si valorile pe care le respecta si promoveaza in lume poporul nostru au izvoare crestine. O educatie religioasa la liceu nu este doar un demers religios, social si cultural, ci este si o cale pentru formarea unor reprezentari corecte si temeinice privind cultura nationala si universala, stimularea dialogului intercultural din perspectiva libertatii si egalitatii intre semeni pe care le propune la modul cel mai inalt religia crestina, educarea in spiritul respectarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, al demnitatii si al tolerantei, pentru cultivarea sensibilitatii fata de problematica umana, fata de valorile moral civice, fata de arte si a respectului fata de natura si de mediul inconjurator, care sunt de fapt finalitati ale legii (art. 4, al. c-e).

Educatia religioasa constituie un mijloc de promovare a drepturilor omului, in baza valorilor si atitudinilor pe care aceasta le propune. Educatia religioasa reprezinta si un mijloc de cunoastere a trecutului istoric si a valorilor culturale produse de crestinism vreme de doua milenii. O intelegere superioara a Religiei, a capacitatii sale formative exceptionale prin valorile pe care le promoveaza poate contribui in mod decisiv la atingerea finalitatilor pe care legea in discutie si le propune. Este de mirare deci ca o lege care isi propune in partea sa pedagogica un ideal si finalitati in concordanta cu valorile religiei crestine, elimina disciplina Religie la anii "marilor intrebari ale vietii", ai unei intelegeri in esenta acesteia, la varsta la care se poate forma o spiritualitate superioara, autentica.

Articolul 6 al.1 al proiectului Legii la care facem referire prevede in mod explicit faptul ca frecventarea obligatorie la forma de zi a invatamantului preuniversitar inceteaza la varsta de 18 ani. De asemenea, la art. 133 al. 1-2 se stabileste faptul ca "parintele sau tutorele legal instituit are dreptul de a alege forma de invatamant si felul educatiei copilului minor. Asupra dreptului copilului minor de a urma scoala in limba romana sau in limba unei minoritatii nationale, hotaraste parintele sau tutorele legal instituit." Constatam o incoerenta interna a proiectului de lege: pe de o parte hotaraste imposibilitatea unui elev minor de a-si alege singur forma de invatamant sau limba de studiu, decizii dealtfel importante pentru viata, dar in acelasi timp ii ofera acestuia intreaga responsabilitate in a-si alege religia sau confesiunea, fapt ce constituie o decizie cel putin la fel de importanta si cu efecte majore pentru toata viata.

Liceul trebuie sa ofere elevilor posibilitatea de a alege in cunostinta de cauza valorile promovate de educatia religioasa, in urma prezentarii corespunzatoare a acestora in cadrul scolar. Pornind de la faptul ca in perioada liceului elevii studiaza la diferite discipline de invatamant din cadrul trunchiului comun, intre care Biologia, Geografia, Istoria sau Filosofia, teorii stiintifice si conceptii privind originea si evolutia vietii si a omului, iar acest lucru este considerat firesc, chiar daca unele dintre acestea sunt reformulate periodic in urma dezvoltarii stiintei, prin eliminarea Religiei din invatamantul liceal se incalca principiul nediscriminarii, enuntat la art. 8 al.1 lt.f din proiectul Legii, intrucat elevii sunt privati de o informare si de o formare din perspective multiple (inclusiv din punct de vedere religios), pe baza eticii educationale.


Parintii asteapta din partea scolii o oferta educationala care sa includa educatia religioasa ca factor de apropiere fata de adevaratele valori si traditii religioase si culturale, de echilibru fata de asaltul nonvalorilor morale din societatea noastra si fata de promovarea tot mai agresiva a violentei si imoralitatii prin mass-media. Reprezinta deja o realitate pentru societate probleme precum recrudescenta cazurilor de suicid la elevi, cresterea toxicomaniei si a infectarii cu HIV/ SIDA in randul tinerilor, inmultirea alarmanta a cazurilor de violenta in care sunt implicati tineri, in scoala si in afara acesteia, accelerarea maturizarii tinerilor, in special ca urmare a vizionarii de programe TV inadecvate varstei acestora, fara o intelegere adecvata a efectelor complexe ale sexualitatii asupra intregii personalitati. In aceste conditii consideram ca o educatie religioasa la liceu poate sa ofere tinerilor o intelegere superioara a vietii si a valorii acesteia, precum si un suport puternic pentru rezolvarea propriilor probleme.


Forma actuala a Legii Invatamantului Preuniversitar identifica dezvoltarile din domeniul stiintelor educatiei, adaptate la contexte variate de practica scolara, drept fundamente pentru realizarea finalitatilor scolii romanesti (art. 4 al.2). In acest sens, consideram ca interesul constant al ultimilor ani pentru domeniul educatiei religioase, atat in plan international, materializat prin derularea de proiecte europene de mare anvergura centrate pe studiul domeniului, precum si in plan national, concretizat prin aparitia, in ultima perioada, de multiple lucrari privind educatia religioasa, didactica religiei, precum si de lucrari privind cercetarea pedagogica in domeniul educatiei religioase, elaborate de catre cadre didactice universitare din domeniile pedagogiei si teologiei, este de natura sa contribuie nu numai la fundamentarea educatiei religioase, ci la dezvoltarea sistemului educational romanesc, in ansamblul sau.


pr.prof.dr. Dorin Opris, ISJ Alba
prof.dr. Monica Opris, Sc. cls. I-VIII "Ion Agarbiceanu" Alba Iulia

.

24 Ianuarie 2008

Vizualizari: 1936

Voteaza:

Marginalizarea Religiei in invatamantul contemporan 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE