Biserica de lemn de la Ursi, subrezita de nepasare

Venerabila varsta se citeste pe zidurile bisericii de lemn din Ursi, comuna Popesti, judetul Valcea. Mult inclinata spre nord, proptita in sase pari, cu acoperisul improvizat prin care ploua de ani intregi peste pictura, cu o usa ce se deschide cu mare greutate, care in curand probabil se va bloca. Starea ei de conservare cere interventii urgente de salvare. Biserica este inscrisa in lista monumentelor istorice, LMI 2004: pozitia 697, cod VL-II-m-B-09954, dar nu este semnalizata in vreun fel. Prea putini turisti stiu de existenta acestui mic si subred lacas, a carui simplitate te copleseste, dar pentru care nu se gasesc niciodata fonduri.

In Valcea, aceste lacasuri au fost construite intre sfarsitul secolului al XVII-lea si inceputul secolului al XIX-lea, fiind printre putinele marturii ale unor vremuri prospere ale industriei lemnului din Oltenia. Ctitorii erau targoveti, mici negustori, mestesugari, mosneni sau vatafi de plai. "Catagrafia din anul 1840 inregistreaza in satele din Valcea 127 de biserici din lemn impartite in cele 7 plasi. In 1940, o statistica inregistra 111 biserici din lemn pe teritoriul judetului Valcea, iar in prezent se mai pastreaza in realitate aproximativ 70 astfel de monumente.

Biserica de lemn din Ursi - Valcea

Listele oficiale din anii 1960 rotunjeau cifra la 90. Ele sunt permanent in pericol de a disparea definitiv, din cauza starii precare de conservare, a lipsei fondurilor pentru intretinere si, nu in ultimul rand, a neglijentei si nepasarii comunitatilor locale si autoritatilor competente", afirma Raluca Mocanu, restaurator de pictura.

Bisericuta de lemn de la Ursi

Se spune ca ar fi fost ridicata in 1757, avand hramul "Buna Vestire" si "Arhanghelul Mihail". In forma ei actuala, cu picturi murale exterioare si interioare, viu colorate, este rezultatul reparatiilor din 1843. Structura din lemn este asezata pe o temelie, numita talpa, din bolovani de rau, nelegati cu mortar. Acest soclu avea si rolul de a compensa diferenta de nivel a terenului. Peretii laterali sunt construiti din barne groase de stejar, biserica avand un brau in forma unei franghii rasucite. Acoperisul simplu, in patru ape, era imbracat in sita.

Pridvorul deschis are sase stalpi subtiri, cu motive geometrice si cu capiteluri. Usa ingusta are ancadrament in acolada sculptat in lemn. biserica in forma de corabie frumos proportionata in interior, are un pronaos mic, despartit de un naos la fel de mic, printr-un perete de lemn cu deschideri. Naosul si pronaosul au un sistem de boltire semicilindric realizat din scanduri late sprijinite pe arce semicirculare care la randul lor se sprijina pe grinzile peretilor de sud si de nord. Naosul are doua ferestre care au fost marite ulterior, astfel o parte din cursivitatea picturii interioare si exterioare a fost intrerupta. Altarul este luminat de trei ferestre mai mici.

Arta murala din bisericuta de la Ursi

Pictura era nelipsita pe exteriorul si interiorul oricarei biserici de sat, oricat de modesta ar fi fost. Ea reprezinta talentul mesterilor, fiind o marturie a modului de viata de atunci. "Stilul picturii murale din acea epoca se caracterizeaza prin: narativism, elemente realiste, ceea ce duce la o coloratura locala, umor, oralitate, spirit moralizator, atentie speciala acordata amanuntului, decorativism, desen liber si culori vii", spune Raluca Mocanu, restaurator.

In bisericutele de sat, pictura este aparte datorita unicitatii imbinarii mesajului iconografic coerent cu stilul de influenta populara. Astfel, se observa o serie de artificii precum "alungirea pe verticala a taliei sau a altor forme anatomice, construirea de siluete foarte inalte, capete prelungi, ochi mari si rotunzi, menite sa sporeasca efectul", scrie Andrei Panoiu. Pictura bisericii de la Ursi atrage atentia prin prospetimea viziunii, foarte expresive. Se pot vedea inca peisaje inspirate de natura sau portrete ale ctitorilor, iar pe peretele de vest o imagine a Sfintei Maria cu aripi, "a doua dupa cea de la Govora".

Scena principala in dreptul proscomidiei este Iisus-vita de vie. La picioarele Sale sunt semnati cei trei zugravi: Gheorghe, Nicolae si Ioan. Intreaga pictura murala este datata tot aici in anul 1843, fiind realizata "in ulei, pe tencuiala cruda amestecata cu calti de canepa aplicata direct pe barnele de stejar incrustate cu barda".

Ultimele reparatii radicale la Bisericuta din Ursi

In 1838, bisericuta din lemn a fost avariata de cutremur fiind inchisa. A fost reparata si pictata in 1843 din dorinta lui Nicolae Milcoveanu, care este elegant infatisat in pronaos pe peretele de vest, alaturi de macheta bisericii. Ultimele interventii au avut loc in 1943, cand sindrila acoperisului a fost completata in portiunile in care era distrusa.

Restaurare sau reabilitare ?

In aprilie 2002, inginerul Cornel Marin Chiorean a facut studiul necesar pentru a incepe lucrarile de consolidare. In acest studiu, solutia considerata potrivita de inginerul Ioan Has o constituie, bineinteles, "refacerea fundatiei din beton ciclopian si revizuirea elementelor din lemn ale structurii care vor oferi o rezistenta sporita, biserica urmand sa isi pastreze imaginea initiala, daca va fi posibil, sa se incerce o reconstituire a picturilor exterioare si interioare de catre un pictor restaurator".

Inginerul Chiorean scrie in studiul sau despre "repararea si reabilitarea zugravelilor artistice", nu despre restaurarea acestor fresce originale. Este o diferenta mare de la reabilitare si reparare la restaurare. Miza reabilitarii nu trebuie sub nici o forma sa se constituie exclusiv pe planul esteticului si ale autenticitatii, ci pe planul nevoilor de natura tehnica si functionala imediata, specifice monumentului.

Biserica de lemn de la Ursi este unicat in aceasta parte a judetului Valcea si poate fi incadrata intr-o serie mica de astfel de cladiri. Restaurarea sa ar trebui sa inceapa cu o interventie de urgenta pentru consolidarea picturii interioare si exterioare, asupra careia nu s-a intervenit, fiind astfel de mare autenticitate. In prezent, tocmai aceasta pictura murala, care reprezinta partea cea mai valoroasa a bisericii, se pulverizeaza.

Valoarea mare de autenticitate ar trebui sa fie cea mai importanta in restaurarea monumentului, dar acest tip de interventie asupra unei picturi murale in stadiul in care se afla costa mult. Parintele paroh Serban Vasile este nemultumit de "atata hartogarie" si de faptul ca "numai devizul costa 200 de milioane". "Daca lasam oamenii, o faceam pana acum. Am primit 17.000 de euro de la Consiliul Judetean pentru reparatii de urgenta, dar la licitatia pentru acoperis nu s-a prezentat nici o firma", spune preotul din satul Ursi.

Biserica mare a satului, construita din 1913, care nu este monument, are pridvorul inchis cu tamplarie PVC, geamul termopan fiind decorat cu vitralii, lucrari realizate recent in urma unei sponsorizari primite in timpul campaniei electorale. In timp ce monumentul satului, o biata bisericuta din lemn cu pictura mancata de ploaie si careia daca ii dai un branci, poate sa cada, asteapta inca.

Fonduri care se pare ca vor fi alocate anul acesta de Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului. In urma HG nr. 120/2010 s-a aprobat o lista care cuprinde programele si proiectele de investitii in turism, (inclusiv sursele de finantare a documentatiilor tehnice si a lucrarilor de executie a programelor si obiectivelor de investitii in turism), publicata in MO partea I nr. 126 din 24 februarie 2010, in care apare si proiectul "Recuperarea valorilor de cult din comuna Popesti, satul Ursi, si comuna Tomsani, satele Baltateni si Dumbravesti".

"Insa nu s-au publicat si sumele alocate", afirma profesor Valeria Grigorescu de la Directia Judeteana pentru Cultura, Culte si Patrimoniul Cultural National Valcea.

Sursa: Jurnalul.ro

07 Aprilie 2010

Vizualizari: 786

Voteaza:

Biserica de lemn de la Ursi, subrezita de nepasare 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE