113 ani de la nasterea patriarhului Justinian Marina

Sambata, 22 februarie, s-au implinit 113 ani de la nasterea patriarhului Justinian Marina. Cel de-al treilea patriarh al Bisericii Ortodoxe Romane s-a nascut la data de 22 februarie 1901, in localitatea Suesti, judetul Valcea. A urmat studiile la Facultatea de Teologie din Bucuresti si a fost un timp preot de parohie.

Ramas vaduv, in anul 1945 a fost ales episcop vicar al Arhiepiscopiei Iasilor, demnitate in care a slujit Biserica pana in anul 1947, cand a fost ales arhiepiscop al Iasilor si mitropolit al Moldovei si Sucevei.

La 6 iunie 1948 a fost inscaunat ca arhiepiscop al Bucurestilor, mitropolit al Ungrovlahiei si patriarh al Bisericii Ortodoxe Romane, pastorind pana la trecerea sa la cele vesnice.

Ca patriarh ramane in istoria Bisericii romanesti prin cunoscutul sau "apostolat social", prin care a stiut sa dea o noua orientare activitatii Bisericii in conditiile de viata instalate de regimul comunist, in pofida tuturor dificultatilor. In cei 29 de ani de patriarhat au avut loc o seama de evenimente si schimbari care au ridicat mult prestigiul Ortodoxiei romanesti in lumea crestina si l-au facut o figura reprezentativa a intregii Ortodoxii.

La 19-20 octombrie 1948, Sf. Sinod a votat un nou Statut pentru organizarea si functionarea Bisericii Ortodoxe Romane, Patriarhia avand atunci numai 5 mitropolii, cu 13 eparhii sufragane, la care se adaugau 2 eparhii romanesti in "diaspora".
In 1950 Sf. Sinod a hotarat - pentru prima oara - trecerea unor ierarhi, calugari si credinciosi romani in randul sfintilor si generalizarea cultului unor sfinti ale caror moaste se gasesc in tara noastra; canonizarea lor solemna s-a facut in 1955. In 1948 s-a procedat la reorganizarea invatamantului teologic ortodox; de atunci si pana in 1989 au functionat doua Institute teologice de grad universitar (Bucuresti si Sibiu) si sase Seminarii teologice (Bucuresti, Buzau, Manastirea Neamt, Cluj, Craiova si Caransebes). S-au editat noi periodice bisericesti ori si-au continuat aparitia cele vechi: "Biserica Ortodoxa Romana" (din 1874), "Ortodoxia", "Studii Teologice" (reviste centrale), "Glasul Bisericii" (a Mitropoliei Ungrovlahiei), "Mitropolia Moldovei si Sucevei", "Mitropolia Ardealului", "Mitropolia Olteniei" si "Mitropolia Banatului" (reviste mitropolitane), la care se adauga o serie de periodice editate de comunitatile ortodoxe romane de peste hotare.

S-au reeditat Biblia sinodala, in doua editii (1968 si 1975), Noul Testament (1951), toate cartile de cult (fiecare in mai multe editii), aproape toate manualele necesare pentru invatamantul teologic universitar si seminarial, la care se adauga o serie de lucrari cu caracter teologic si istoric, scrise de ierarhi, profesori de teologie si preoti, sau teze de doctorat. Patriarhul insusi a publicat 12 volume, sub titlul semnificativ Apostolat social (Bucuresti, 1948-1976), cu toate pastoralele, cuvantarile si articolele sale.

S-au restaurat zeci de biserici monumente de arta, s-au ridicat biserici noi si s-au pictat fie unele din cele vechi, fie din cele noi, s-au amenajat aproximativ o suta de muzee si colectii de obiecte bisericesti, mai ales in incinta unor manastiri. A purtat o grija deosebita preotilor de mir, asigurandu-le salarii, precum si pensii; a creat asezaminte de asistenta sociala pentru preoti si calugari batrani (Dealu), pentru calugarite si preotese batrane (Viforata).
Patriarhul Justinian a trecut la cele vesnice in data 26 martie 1977 si a fost inmormantat la Manastirea Radu Voda. PF Justinian nu intamplator si-a ales locul de odihna la biserica Manastirii "Radu Voda" pentru a mai salva inca o biserica din fata tavalugului comunist, stiut fiind faptul ca prezenta mormantului PF Sale constituie un obstacol de netrecut pentru oricine ar incerca sa atenteze la integritatea acestei biserici.

Sursa:  ziarullumina.ro


22 Februarie 2014

Vizualizari: 185

Voteaza:

113 ani de la nasterea patriarhului Justinian Marina 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE