A treia editie a simpozionului 'Istoria si traditia satului romanesc'

Vineri 30 mai, cu binecuvantarea Preasfintitului Ioachim Bacauanul s-a desfasurat a treia editie a simpozionului „Istoria si traditia satului romanesc", organizat de Protoieria Sascut in colaborare cu Parohia Corni, Scoala Gimnaziala Ion Sirat din Gioseni-Bacau, Scoala Gimnaziala Gherdana-Bacau, Scoala Gimnaziala nr. 189-Bucuresti, Casa de Cultura „Tudor Vornicu"-Adjud.

Intalnirea s-a desfasurat la Casa de Cultura „Tudor Vornicu" din Adjud si a constat dintr-o sectiune de comunicari sustinute de domnul academician Alexandru Surdu (Spiritualitatea romaneasca-trecut si prezent), Conf. univ. dr.

Costica Neagu de la Universitatea din Bucuresti (Simion Mehedinti si Duminica poporului), Prof. dr. Valentin Dogaru si Prof. dr. Nicolae Damian (O secventa din istoria si traditia Scolii Pufesti-Primul Razboi Mondial), Prof. Catalin Mocanu (Consideratii asupra agriculturii romanesti in perioada interbelica), Pr. dr. Cristinel Muscalu (Parohia Bordesti, Vrancea- Traditii legate de sarbatoarea Sf. Trifon), Prof. dr. Liviu Roman (Satul Paunesti intre traditie si modernitate).

Moderatorul intalnirii a fost PC Pr. Ioan Negoita-protoiereu de Sascut, care a declarat: "Istoria, traditia si intreaga existenta a satului romanesc este strans legata de relatia omului cu Dumnezeu si cu pamantul peste care Divinitatea l-a pus stapan. Taranul roman a inteles aceasta pozitie pe care l-a asezat Dumnezeu, ca pe o binecuvantare si s-a comportat cu pamantul nu ca un uzurpator ci ca un parinte, iubind mediul in care a trait ca pe propria viata. Satele noastre poarta in ele intreaga drama a poporului nostru, obligat sa munceasca din greu pentru orice implinire cat de mica, sa se plece inaintea mai marilor si sa se multumeasca cu putin, sa-si vada truda risipita si sa trebuiasca s-o ia de la capat, sa planga si sa rada in acelasi timp, sa-si boteze copiii si sa-si ingroape mortii, sa iubeasca mai mult lemnul (trecator) decat piatra (durabila), sa treaca si sa petreaca prin lume, ca vantul „ce-adie pe poteci”, fara sa tulbure lumea cea dezlantuita.(.)

Pentru taranul simplu, a carui minte si al carui suflet au ramas neatinse de propaganda si frazeologia ideologica perfida, adevaratul aur al Romaniei este pamantul acestei tari, sfintit de sangele stramosilor nostri varsat pentru a-l apara, sunt apa si aerul nepoluate, adevarata independenta ii este asigurata de mica gospodarie taraneasca, bogatia reala nu sunt banii, ci hrana si roadele care ies din munca mainilor lui.

"Traditia adevarata e singura merinde sufleteasca", spunea marele scriitor Liviu Rebreanu.

Astazi, cand satul romanesc se afla intr-o tranzitie profunda, nostalgia dupa traditiile si obiceiurile de odinioara se simte tot mai mult. De aceea, ar fi de datoria noastra morala sa conservam aceste resturi de o inestimabila valoare pentru istoria si cultura romaneasca.

Traditii milenare de o profunzime coplesitoare, credinta stramoseasca pastrata cu sfintenie de mosii si stramosii nostri, specificul nostru de viata si cultura tind sa se contopeasca si sa-si piarda din sensul lor sub tavalugul globalizarii. (.) Cred ca este momentul sa ne unim fortele pentru a mai salva ce se mai poate din aceste valori spirituale ale poporului nostru, iar intalnirea noastra de astazi nu are alta menire decat aceea de a sensibiliza sufletele celor ce tanjesc dupa autenticitatea spiritualitatii romanesti spre a scoate in lumina valorile inestimabile izvorate din credinta, traditiile si obiceiurile satului romanesc."

Simpozionul „Istoria si Traditia Satului Romanesc” este o activitate ce-si propune ilustrarea istoriei, a traditiei si a spiritualitatii satului de-a lungul timpului, prin studii stiintifice si culturale, activitati practice. Prin acest demers se incearca sa familiarizarea tinerilor cu traditia si spiritualitatea satului romanesc, promovarea valorilor traditionale pe plan local, regional si national.

Sursa: epr.ro

.

04 Iunie 2014

Vizualizari: 562

Voteaza:

0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE