Buna Vestire la biserica greceasca 'Buna Vestire' din Capitala

Norii grei care acopereau cerul Constantinopolului, 'imparateasa oraselor', din obositul Imperiu Bizantin, la inceputul secolului al XV-lea, prevestitori de furtuna, au determinat masive refugieri spre capitalele Rasaritului si Apusului incercatului continent european.

Acesta este contextul istoric ce a determinat stabilirea si la Bucuresti a unei importante comunitati grecesti refugiate aici de pe malurile Bosforului.

Decenii de incertitudini si suferinte
Comunitatea din Bucuresti avea insa sa se intemeieze oficial abia in 1874 sub numele de 'Orphaeus' si sa-si propuna, ca prioritate, infiintarea unei biserici in care sa se slujeasca in limba greaca.

Desi numeroasa si importanta, aceasta comunitate, traind in cartiere diferite si participand la slujbele religioase oficiate in bisericile romanesti cu binecuvantarea mitropolitului Ungrovlahiei din acea vreme, nu a putut sa treaca la ridicarea unei biserici proprii decat in anul 1899. Discutiile despre acest proiect au demarat inca din 1883, in casa lui Marcos Dragoumis, ambasadorul Greciei in Romania.

Astfel, in 1890-1891, a fost infiintata societatea 'Buna Vestire', care numara 400 de membri si care si-a propus zidirea bisericii. Ambasadorul grec din acea perioada, Mihail Paparigopoulos, gasise un teren potrivit pentru biserica vizavi de 'Gradina cu Cai', pe bulevardul Elisabeta, pentru care primise si acordul primarului Pache Protopopescu. Probleme legate de plecarea ambasadorului intr-o alta misiune, ruperea relatiilor diplomatice dintre cele doua state din cauza afacerii 'Zappa' au amanat insa construirea bisericii. Cert este ca, in 1899, Panaghis Harakopos, originar din Chefalonia, afacerist, dar si consultant pe probleme de agricultura al regelui Carol I, ctitorea biserica grecilor din Bucuresti pe propria-i cheltuiala, pe care a donat-o apoi statului grec.

Pentru actul sau, regele Greciei, Gheorghios I, l-a decorat cu 'Crucea de Aur' si 'Ordinul Regal al Mantuitorului', la 25 octombrie 1899. La 25 martie acelasi an, comunitatea greaca a participat la Sfanta Liturghie in Biserica 'Stavropoleos', iar dupa Te Deumul prilejuit de Ziua Nationala a Greciei a mers la sfintirea temeliei noii biserici cu hramul 'Buna Vestire', precum si a palatului ambasadei, ridicat in aceeasi curte.

La 25 martie 1901, in Duminica Floriilor, a avut loc prima Sfanta Liturghie in aceasta biserica, paraclis al ambasadei elene din Bucuresti, savarsita de arhimandritul Nicodim Economu, in prezenta ambasadorului Greciei, Gheorghios A. Arghiropoulos.

Biserica seamana cu un vechi templu grecesc, cel al Atenei Nikis de pe Acropole, fiind singura cladire de acest gen din Capitala.

Cu prilejul Targului Mosilor din acel an, insusi regele Carol I a vizitat biserica greaca. In trei ani s-a executat si pictura, de catre Constantinos Livadas Liochis si S. Apostolou, primul fiind si realizatorul picturii Bisericii Grecesti din Braila. La 25 decembrie 1904, pictura in ulei era gata.

La 12 martie 1902, a fost montat iconostasul din marmura, cu icoanele sale pictate la Careas, in Sfantul Munte Athos, de catre monahul Hrisostomos, de la Chilia Marii Lavre 'Sfantul Ioan Teologul'.

Primul preot al bisericii grecesti a fost arhimandritul Nicodim Economu, care a slujit pana in 1925.

Cutremurele au afectat grav biserica
Pictura, restaurata in 1940, impreuna cu biserica au suferit substantiale reparatii dupa cutremurul din acelasi an, lacasul fiind redeschis credinciosilor evlaviosi la 17 decembrie 1943. Urmarile tragice ale celui de-al Doilea Razboi Mondial au dus la destramarea comunitatii grecesti, refacuta partial mult mai tarziu.

Cutremurul din 7 martie 1977 a zguduit si el inca o data asezamantul, provocandu-i pagube insemnate. Dupa 20 de ani, in 1997, in luna octombrie, prin donatiile familiei tesalonicene Dimitrie si Elena Grigoriade, biserica a fost restaurata si reparata in intregime. In 1998, in curtea bisericii a fost ridicata statuia lui Rigas Fereos, unul dintre corifeii (nu doar literari) ai risorgimentului neogrec, lucrare a sculptorului Athanasios Fampas, cu ocazia implinirii a 200 de ani de la moartea lui eroica. In anul 2002, au inceput si lucrarile de restaurare a cladirii ambasadei elene, din partea de rasarit a bisericii, incheiate in acelasi an.

Gesturi de fratietate crestina
Un moment deosebit inregistrat de relatiile dintre credinciosii ortodocsi ai celor doua popoare, roman si grec, a fost cel prin care Preafericitul Parinte Patriarh Daniel, pe vremea pastoririi Mitropoliei Moldovei, a dat binecuvantare pentru ca Biserica 'Vovidenia' sa fie deschisa pentru rugaciune studentilor greci care studiaza la Iasi, urmata de gesturi similare din partea greaca la Atena si Constantinopol.

Astazi, Biserica greceasca 'Buna Vestire' din Bucuresti este declarata monument istoric si este considerata una dintre cele mai frumoase biserici din Capitala Romaniei, emblema a elinismului orasului.

Altarul, bolta, coloanele si peretii impozantului lacas cuprind peste 80 de scene pictate si sfinti din Vechiul si Noul Testament.

Intregul ansamblu situat intre bulevardele Pache Protopopescu si Ferdinand din Bucuresti reprezinta nu numai o incantare a bucurestenilor, ci si un altar spiritual ortodox emblematic al Capitalei, un loc istoric in care pelerinul sau trecatorul obisnuit regaseste o oaza de liniste patriarhala a orasului de altadata.

Sursa:ziarullumina.ro

.

24 Martie 2014

Vizualizari: 225

Voteaza:

Buna Vestire la biserica greceasca 'Buna Vestire' din Capitala 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE