Cuvant catre pelerini al Preafericitului Parinte Patriarh Daniel

Cuvant catre pelerini al Preafericitului Parinte Patriarh DANIEL, cu prilejul Sarbatorilor Sfantului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucurestilor (24-29 octombrie 2013):

Iubiti pelerini,

Prezenta in aceste zile de sarbatoare, la Bucuresti, a unor sfinte icoane si moaste este o mare binecuvantare pentru noi toti: ierarhi, cler, monahi si monahii, credinciosi pelerini din Romania si din strainatate.

Cu binecuvantarea lui Dumnezeu, am primit aici, pe Colina Bucuriei, doua icoane din Grecia, prin bunavointa Inaltpreasfintitului Parinte DIONISIE, Mitropolitul Corintului, si anume icoana Sfintilor Imparati Constantin si Elena cu particele din Lemnul Sfintei Cruci si din moastele Sfintei Imparatese Elena si icoana facatoare de minuni a Sfantului Constantin cel Mare, dar si moastele Sfantului Mare Mucenic Artemie, general al Sfantului Constantin cel Mare, aduse de la Manastirea Caldarusani. Alaturi de ele sunt asezate spre inchinarea pelerinilor si moastele Sfantului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucurestilor, pentru a carui sarbatoare au fost aduse sfintele icoane si sfintele moaste amintite aici.Sfintii Imparati Constantin si Elena se bucura de o mare evlavie in Grecia si Romania, dar si in alte tari. Sfintii Imparati au fost considerati "intocmai cu Apostolii” si pastori intr-un sens mai larg, ca ocrotitori si aparatori ai crestinilor, luptatori pentru unitatea credintei ortodoxe si pentru unitatea Bisericii lui Hristos.

Ceea ce au facut Sfintii Imparati pentru Biserica ii indreptateste sa primeasca titlul de "intocmai cu Apostolii” sau "egali in cinstire cu Apostolii”, deoarece cuvantul "apostol”inseamna trimis sau misionar. Mai mult, Sfantul Imparat Constantin a avut o chemare directa de la Dumnezeu, Care i-a aratat in lumina pe cer semnul si puterea Sfintei Cruci, asemanandu-se cu Sfantul Apostol Pavel in ceea ce priveste convertirea sa si multa sa dragoste fata de Biserica lui Hristos.In iconografia ortodoxa, Sfintii Imparati Constantin si Elena au intre ei asezata Sfanta Cruce, deoarece Sfantul Constantin a descoperit Crucea pe cer in semn de lumina in anul 312, inaintea unei lupte impotriva lui Maxentiu, iar Sfanta Elena a descoperit in pamantul Ierusalimului, in anul 326, Crucea pe care a fost rastignit Mantuitorul Iisus Hristos. Intelegem, astfel, ca Sfanta Cruce a lui Hristos leaga cerul si pamantul in iubirea nesfarsita si nestramutata a Preasfintei Treimi.Inainte de Constantin cel Mare, imparatii romani pagani au dezlantuit persecutii cumplite impotriva crestinilor timp de aproape 300 de ani.

Sfantul Constantin este numit "cel intre imparati, Apostolul Domnului”, pentru ca, luand "chemare nu de la oameni, ci de la Dumnezeu”, a dat libertate Bisericii si crestinilor prin decretul din anul 313 cunoscut indeobste sub numele de Edictul de la Milano.Sfantul Constantin cel Mare ramane in memoria vie a Bisericii si ca aparator al credintei ortodoxe. El a convocat primul Sinod Ecumenic, la Niceea, in anul 325, care a stabilit adevarul de credinta cu privire la dumnezeirea lui Iisus Hristos.Sfantul Imparat Constantin a dat dreptul episcopilor si preotilor in Biserica de a elibera pe sclavi, a dat legi in favoarea bolnavilor, vaduvelor, orfanilor, saracilor, a incriminat adulterul, avortul, tortura. Toate acestea erau legi de aparare a demnitatii umane. Deci, la inceputul secolului al IV-lea, Sfantul Constantin cel Mare a dat legi care au devenit apoi patrimoniu spiritual al intregii umanitati.Sfanta Imparateasa Elena reprezinta un model de mama crestina, care creste copilul in credinta si il sfatuieste sa faca binele mai ales cand ocupa functii publice inalte. Din nefericire, astazi, acest model matern se confrunta cu o educatie contrara crestinismului.

De aceea, mamele trebuie sa promoveze credinta ortodoxa si valorile crestine, asemenea mamei Sfantului Constantin cel Mare.Sfantul Mare Mucenic Artemie, ale carui moaste se afla acum pe Colina Bucuriei, a fost general si prieten al Sfantului Imparat Constantin cel Mare, dar si martor la toate marile infaptuiri ale acestuia. Sfantul Artemie a vazut pe cer semnul Crucii in ajunul luptei de la Podul Vulturului (312) si a insotit-o pe Sfanta Elena in pelerinajul acesteia in Ţara Sfanta (326), fiind de fata la aflarea Lemnului Sfintei Cruci. Apoi a fost numit guvernator al Egiptului (360), unde a luptat impotriva idolatriei. Sfantului Artemie i s-a taiat capul in anul 362, pentru ca a avut indrazneala sa-l mustre pe imparatul Iulian Apostatul, care se lepadase de Hristos. Sfintele sale moaste au fost cinstite pentru darul minunat al tamaduirii bolilor, indeosebi a diferitelor forme de hernie si varice. Astazi, fragmente din moastele sale se afla la Manastirea Kostamonitou, din Sfantul Munte Athos, dar si in Romania, la Manastirea Caldarusani.

Iubiti pelerini,

Sfintii Constantin si Elena au fost trimisi de Dumnezeu sa-i elibereze pe crestini de persecutii, sa apere unitatea si invatatura de credinta a Bisericii, sa construiasca o multime de locasuri de cult in diferite parti ale imperiului si sa-i ajute pe saraci, orfani, vaduve, mai scurt spus, sa faca roditoare Evanghelia lui Hristos in viata societatii. La fel, si Sfantul Mare Mucenic Artemie, general si prieten al Sfantului Imparat Constantin, nu a lasat neroditoare credinta in Hristos, ci a dat marturie vrednica de crezare in fata imparatului Iulian Apostatul.

Iar pentru aceasta a fost pedepsit cu moarte prin decapitare.Acesti sfinti au inteles vremelnica lor trecere prin aceasta lume drept un pelerinaj sau o calatorie spre Patria cereasca netrecatoare, o lupta prin credinta pentru a castiga cheia care le-a deschis portile Imparatiei cerurilor.In aceasta lumina a vietii crestine traite ca un permanent pelerinaj, Sfintii Imparati Constantin si Elena, impreuna cu Sfantul Artemie, sporesc in aceste zile bucuria tuturor pelerinilor care cinstesc sfintele lor icoane si moaste, la sarbatoarea Sfantului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucurestilor.

In aceste zile de binecuvantare si de bucurie pe care ni le ofera Hristos-Domnul prin sfintii Sai, va felicitam pe toti pentru venirea dumneavoastra la Bucuresti si ne rugam Preamilostivului Dumnezeu sa va rasplateasca evlavia si osteneala, ravna si darnicia, cu darurile Sale cele bogate si netrecatoare, cu sanatate si mantuire, cu pace si bucurie, cu ajutor in familia si in activitatea dumneavoastra, cu ani multi si binecuvantati, pentru a spori in credinta si in iubire frateasca, in sfintenie si fapte bune, spre slava Preasfintei Treimi, spre bucuria sfintilor si spre dobandirea mantuirii. Amin.

† DANIEL

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane

 

24 Octombrie 2013

Vizualizari: 273

Voteaza:

Cuvant catre pelerini al Preafericitului Parinte Patriarh Daniel 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE