Episcopia Tulcii şi Muzeul Naţional Brukenthal deschid o expoziţie la Sibiu, joi 28 iulie, de la ora 18:00. În cadrul acestui parteneriat, toate obiectele liturgice expuse au fost curăţate în renumitul atelier de restaurare-conservare al Muzeului Naţional Brukenthal, iar Episcopia Tulcii s-a îngrijit de realizarea unui elaborat catalog de expoziţie.

Expoziţia „Tezaur – Episcopia Tulcii” aduce în faţa publicului vizitator un remarcabil fond de obiecte bisericeşti reprezentative pentru trei secole, dar şi pentru aria culturală şi confesională a Dobrogei de Nord. În acest spaţiu milenar se regăsesc cetăţi getice, romane şi bizantine, un amestec de civilizaţii într-o sinteză unică, în care trăsături culturale occidentale convieţuiesc cu cele balcanice şi orientale. Zona Dobrogei de Nord este locul unde religiile se întâlnesc fără a genera conflicte, dar şi spaţiul unde creştinismul însuşi a împlinit 2000 de ani, fapt marcat în toate mănăstirile dobrogene, dar şi pe altarele primilor martiri creştini din România, la Halmyris şi Niculiţel. Greci, bulgari, lipoveni, ucraineni, aromâni, italieni, români etc. au creat acel model de respect faţă de sine şi faţă de celălalt, lucru rar întâlnit în Europa începutului de secol XX, conform curatorilor expoziției, Alexandru Chituţă şi Raluca Frîncu.

„Este firesc ca în Muzeul Naţional Brukenthal, să aducem aceste comori de artă religioasă care au înmagazinat în ele spiritul cel mai profund al credinţei româneşti. Şi este un fapt demonstrat până acum, că muzeul nostru se implică şi ajută atât persoanele fizice cât şi instituţiile din ţară care nu au o activitate muzeală, în susţinerea şi promovarea culturii şi artei. Obiectele de cult din Episcopia Tulcii demonstrează efortul de elaborare a unui limbaj plastic local, prin asimilarea mijloacelor de expresie specifice stilurilor bizantin şi slavon”, au precizat curatorii expoziției de la Muzeul Național Brukenthal din Sibiu.

Expoziţia prezintă alături de Evangheliile ferecate (având ştanţă otomană) caracterizate de o mare măiestrie, bun gust şi simţ al proporţiilor, potire datând de la începutul secolului al XIX-lea, cu picior prismatic, talpă polilobată şi cupă conică, decorate cu motive atât de factură gotică cât şi bizantină şi rusească. În ornamentaţia acestor potire apar, pe lângă figurile Mântuitorului şi ale sfinţilor, reprezentări figurative, motive vegetale încărcate: flori, vrejuri, frunze, spaţiile intermediare fiind ocupate de entrelacs-uri în relief.

O piesă valoroasă este Crucea de procesiune ce impresionează prin dimensiune. Tehnica de execuţie a sculpturii crucilor de procesiune îşi are tradiţia în atelierele de la Muntele Athos. Deoarece simbolizează jertfa lui Iisus, iconografia sculptată a crucii ilustrează cele mai semnificative momente din viaţa Mântuitorului, în special Patimile.
Icoana Sfântului Dimitrie Izvorâtorul de Mir se singularizează prin dimensiunile neobişnuit de mari, dar mai ales prin valoarea deosebită a ferecăturii de argint, datată 1833, elocventă pentru calitatea întregii colecţii de icoane de pe teritoriul dobrogean.

Pe lângă chivotele de factură rusească se remarcă chivotul de la Mănăstirea Celic Dere, care este o machetă de biserică pentru procesiune. De remarcat decoraţiile din medalioanele cu sfinţi, busturile sfinţilor cât şi registrele cu sfinţi şi serafimi. Scena Adormirii Maicii Domnului, hramul mănăstirii, este realizat miniatural, cu 16 personaje, această scenă fiind conturată de o ramă. Superior într-un triunghi echilateral ce simbolizează perfecţiunea, se află ochiul Dumnezeirii, de sub care ies razele harului, conform curatorilor.

Expoziţia Tezaur – Episcopia Tulcii, realizată în parteneriat cu Muzeul Naţional Brukenthal, urmăreşte să repună în circuitul cultural-naţional valorile de artă religioasă care se regăsesc în bisericile şi mănăstirile tulcene. Altfel spus, expoziţia este un moment de reflecţie serioasă asupra moştenirii spirituale lăsate de înaintaşii noştri şi o responsabilizare pentru conservarea valorilor patrimoniale.

Sursa: ziarullumina.ro