Hramul Manastirii Dobresti, din Judetul Timis

La 2 iulie, la sărbătoarea Sfântului Voievod Ştefan cel Mare, Mănăstirea Dobreşti din judeţul Timiş, ctitorie a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, a îmbrăcat haine de sărbătoare, cinstindu-și ocrotitorul spiritual.

La bucuria obștii monahale și a numărului mare de pelerini, veniți din Timișoara, Lugoj și din satele aflate în proximitatea mănăstirii, a luat parte Înaltpreasfințitul Părinte Ioan, Arhiepiscopul Timișoarei și Mitropolitul Banatului, care a săvârșit, în subsolul noii biserici a locaşului monahal, Sfânta Liturghie, împreună cu un sobor de preoți și diaconi. Din sobor au făcut parte clerici de la Centrul eparhial, protopopi, stareți, preoţi şi diaconi de la mănăstirile şi parohiile din împrejurimi.

În cadrul Sfintei Liturghii s-au înălțat rugăciuni către tronul Preasfintei Treimi și pentru părinții Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, Stela și Alexie. Răspunsurile liturgice au fost date de Corul Ligii Tinerilor Creștini Ortodocși Români din Lugoj, condus de către profesoara Alina Bogoevici.

În cuvântul de învățătură, rostit cu acest prilej, Înaltpreasfinția Sa a vorbit credincioșilor prezenți la Sfânta Liturghie despre viața şi lucrarea Sfântului Ştefan cel Mare în susținerea Bisericii lui Hristos din Moldova, Țara Românească și Transilvania, precum și din spațiul balcanic. Înaltpreasfinția Sa a menționat că “Ștefan cel Mare a fost fiul lui Bogdan al II-lea al Moldovei, iar Bogdan al II-lea a fost fiul lui Alexandru cel Bun și a soției sale Oltea Doamna. Tatăl lui Ștefan a pierit de sabie, fiind ucis de către fratele său vitreg, Petru Aron, în localitatea Reuseni din Județul Suceava, când Ștefan era în fragedă pruncie. Prin rânduiala lui Dumnezeu, Ștefan urcă pe tronul Moldovei, în 1457, la 17 ani, luând destinul unui popor, deja amenințat din toate părțile. Timp de 47 de ani, din 1457 și până în 2 iulie 1504, Ștefan nu a lăsat ca, în Moldova, să pătrundă alte neamuri și alte credințe, mai ales că, în timpul domniei sfântului voievod, turcii ocupau tot Sud-Estul Europei. Oare cum arăta astăzi Moldova și câte mănăstiri ar mai fi fost acolo sau câți ar mai fi fost creștini dacă nu era acest mare voievod? Ca atare, Sfântul Ștefan a păstrat credința creștină în popor, ridicând după fiecare bătălie un altar, unde erau pomeniți ostașii care au umplut văile Moldovei cu osemintele lor”.

Alături de numărul mare de credincioși, la cel de-al treilea hram al acestei vetre monahale, au participat și membri Asociaţiei Moldovenilor din Banat „Ştefan cel Mare şi Sfânt”, care, în fiecare an, își aduc contribuția la buna desfăşurare a acestei sărbători.

***
Aşezământul monahal din Dobreşti, comuna Bara, a luat fiinţă la data de 9 iulie 2003, cu binecuvântarea vrednicului de pomenire Înaltpreasfinţitului Părinte Nicolae, Mitropolitul Banatului, şi la iniţiativa şi stăruinţa Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române (pe atunci Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei), originar din această localitate bănățeană.

La 23 octombrie 2005, Preafericitul Părinte Daniel, pe atunci Mitropolit al Moldovei si Bucovinei, împreună cu Preasfințitul Părinte Lucian Mic, Episcopul Caransebeşului, pe atunci Episcop-vicar al Arhipiscopiei Timişoarei, împreună cu mai mulţi preoţi şi diaconi din împrejurimi, au sfinţit locul pe care s-a construit biserica mănăstirii, punând piatra de temelie.

Lucrările de construcţie desfăşurate la noua vatră monahală avansează, fiind demarate lucrări la biserica mănăstirii şi la noul corp de chilii pentru obşte şi pelerini. Pe lângă Sfântul Voievod Ştefan cel Mare, Mănăstirea Dobreşti mai are ocrotitori pe Sfânta Cuvioasă Parascheva și Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul.

Sursa: mitropolia-banatului.ro
 

05 Iulie 2016

Vizualizari: 83

Voteaza:

Hramul Manastirii Dobresti, din Judetul Timis 0 / 5 din 0 voturi.

Cuvinte cheie:

manastirea dobresti

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE