Hramul Manastirii Surpatele

În regiunea dealurilor, cu „liniile ei armonioase, cu vegetaţie splendidă şi cu pomi fructiferi” de pe valea Otăsăului, în comuna Frânceşti, satul Surpatele, se află Mănăstirea Surpatele.

Biserica mănăstirii, cu hramul „Sfânta Treime”, a fost ridicată dintru început de lemn, de către Tudor logofătul Drăgoescu şi fratele său Stanciu, feciorii popii Frîncu, la începutul secolului al XVI-lea. În decursul timpului a fost reparată de neamurile acestor boieri. Fiind însă „mică şi prost lucrată”, Marica Doamna, soţia lui Constantin Brâncoveanu, „mişcându-se den bunătate, din temelie au zidit o mănăstioară, frumoasă şi iscusită”, pe care a sfinţit-o la 1 august 1706, slujba de târnosire fiind oficiată de Antim Ivireanul, pe atunci episcop al Râmnicului Noul Severin. Biserica „Sfânta Treime”, de plan triconc, cu turlă pe naos şi pridvor deschis, este un edificiu de arhitectură medievală religioasă tipic stilului brâncovenesc de la începutul secolului al XVII-lea.

Arhitectura armonioasă a lăcaşului îi conferă o eleganţă deosebită. Fără a străluci în ornamentaţii – paramentul exterior este despărţit de clasicul brîu median – faţadele sunt simple, cu ornamentaţia ferestrelor alcătuită dintr-un chenar pictat cu motive vegetale, de inspiraţie orientală, care dublează chenarul de piatră sculptat. Pictura interioară, executată în anii 1706-1707 de către zugravii Andrei, Iosif, Hranite şi Ştefan, formaţi în „şcoala de zugrăvie” de la Hurezi, este una dintre cele mai reuşite realizări de gen în stil brâncovenesc. Tâmpla bisericii, o adevărată bijuterie sculptată în lemn, păstrează icoanele de început, opere de mare valoare artistică. Asemenea şi uşa de la intrare, o operă de rafinament artistic, executată de Filip tâmplarul, demonstrează gustul pentru frumos al familiei Brâncoveanu. Din vechea zestre de odoare bisericeşti a bisericii „scumpe şi foarte frumoase”, se mai păstrează aici un policandru mare de aramă, încununat cu vulturul bicefal cantacuzinesc, creaţie a meşterului argintar braşovean Hans Georg Beck; două candele de argint pe cre sunt incizate numele lui Constantin Brâncoveanu şi ale doamnei Maria; un discos de argint dăruit mănăstirii de Şerban Cantacuzino şi soţia sa Andreiana, în 1710. Din multele alte odoare, dăruite mănăstirii de ctitora sa, se află acum la muzeele de artă religioasă din Bucureşti.

Sursa: arhiepiscopiaramnicului.ro

.

21 Iunie 2016

Vizualizari: 85

Voteaza:

Hramul Manastirii Surpatele 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE