Icoana facatoare de minuni a Sfantului Imparat Constantin cel Mare

La Sarbatoarea Sfantului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucurestilor va fi adusa la București, anul acesta, din Mitropolia de Corint din Grecia, icoana istorica a Sfantului Imparat Constantin cel Mare, de o delegatie a Bisericii Greciei condusa de Inaltpreasfintitul Parinte Dionisie, Mitropolitul Corintului.

Icoana Sfantului Imparat si intocmai cu Apostolii Constantin (sec. XV - XVI), este astazi pastrata in muzeul bisericesc al Sfintei Mitropolii de Corint si provine de la Schitul „Sfantului Constantin” din Gelini - Corint, aflat intr-o pestera.

Acesta este sapata intr-o stanca si dateaza din anul 1011, avand vedere spre golful Corint.

Spatiul liturgic se afla intr-o adancitura a stancii, care a fost impartit in trei segmente: a) naosul, b) pronaosul si c) paraclisul. Manastirea a fost construita de catre mesteri locali, iar constructia acesteia este legata de savarsirea mai multor minuni. Amintim una dintre acestea: Atunci cand construiau biserica, unul dintre mesteri a cazut de la o inaltime foarte mare. Observand ceilalti ce se intamplase, s-au dus la locul respectiv ca sa vada ce s-a intamplat. Spre mirarea lor, 1- au gasit viu si nevatamat.

O alta minune care nu are legatura cu construirea manastirii, ci cu Sfantul Imparat Constantin, se spune ca a avut loc inainte cu multi ani, in satul Panariti. Traia in vremea aceea un om care a fost acuzat pe nedrept de catre unul dintre consatenii lui. intrucat era sigur ca va fi acuzat, a pornit pe drumurile satului ca sa dea foc casei consateanului sau. Pe drum, a intalnit un barbat imbracat in negru, calare pe un cal care i-a spus: „Nu face rau consateanului tau intrucat maine, cu ajutorul meu, vei fi gasit nevinovat". Asa s-a si intamplat. Acesta intr-adevar nu a fost condamnat si mirat fiind a intrebat numele barbatului care 1-a ajutat sa fie gasit nevinovat. Acela a raspuns: „Ma cheama Constantin, iar casa mea se afla intr-o stanca in Gelini". Traditia locala despre barbatul calare se reflecta si in realitate, icoana din manastire infatisand pe Sfantul Constantin calare.

Aceasta icoana se afla acum la Mitropolia de Corint, deoarece de multe ori hotii au incercat s-o fure. Se spune ca, impreuna cu o icoana identica ce se afla in Constantinopol, sunt unicele de acest fel. in Mitropolia de Corint se pastreaza si Sfanta Evanghelie a manastirii Sfantul Constantin, care este confectionata din pergament, iar pe coperta sunt incrustate pietre pretioase, fapt pentru care aceasta este deosebit de valoroasa.

S-a decis pastrarea acesteia in muzeul bisericesc al Sfintei Mitropolii de Corint, pentru ca dupa furtul si gasirea icoanei in luna august a anului 1986, schitul a fost parasit de catre ultimul calugar vietuitor, datorita vremurilor grele din acea perioada.

Este vorba de o icoana despre care legenda spune ca provine din Constantinopol, impreuna cu alte icoane si sfinte vase deosebit de frumoase aflate in schit. Sfantul Constantin cel Mare este infatisat calare intr-o stare de contemplare. Are barba mica, poarta stema imperiala, iar ochii sunt atintiti catre inscriptia luminoasa de pe cruce: „Εν τούτω νίκα”. Poarta straie imperiale, mantia se pierde in urma sa, iar calul alb care merge la pas este oarecum uimit de viziunea calaretului sau.

Aceasta icoana facatoare de minuni a Sfantului Constantin cel Mare ne trimite cu gandul in urma cu 1701 de ani, atunci cand Sfantul Constantin, inainte de lupta cu Maxentiu (28.10.312), a avut urmatoarea viziune: o cruce luminoasa pe cer cu inscriptia „Εν τούτω νίκα” si in limba latina „in hoc signo vinces”, aducandu-ne aminte de troparul sfantului care spune: „Chipul Crucii Tale pe cer vazandu-l si ca Pavel chemarea nu de la oameni luand, cel intre imparati Apostolul Tau, Doamne……” facand o legatura cu prezenta acesteia in mitropolie precum si faptul ca Mitropolia de Corint a fost infiintata de catre Sfantul Apostol Pavel.

Viata Sfantului Constantin cel Mare

Sfantul Constantin cel Mare - Gaius Flavius Valerius Aurelius Constantinus (27 februarie 272 – 22 mai 337), cunoscut sub titulatura de Sfantul Constantin cel Mare, a fost Imparat roman, proclamat Augustus de catre trupele sale in data de 25 iulie 306 si care a condus Imperiul Roman pana la moartea sa, survenita in anul 337.

Istoricii bisericesti Eusebiu de Cezareea si Lactantiu afirma ca inainte luptei de la Pons Milvius (Podul Vulturului) din 28 octombrie 312, contra lui Maxentiu, Constantin a vazut pe cer, ziua, o cruce luminoasa, deasupra soarelui, cu inscriptia 'in hoc signo vinces' (prin acest semn vei invinge). Noaptea, in vis, i s-a aratat Mantuitorul, cerandu-i sa puna pe steagurile armatei sale simbolul Sau, ca semn protector in lupte. Steagul cu monograma crestina s-a numit labarum. Victoria miraculoasa a armatei sale s-a datorat ajutorului acordat de catre Dumnezeu. Dovada acestei credințe a lui Constantin in ajutorul divin este inscriptia de pe Arcul lui Constantin din Roma, pastrata pana astazi, prin care marturiseste ca a castigat lupta 'instinctu divinitatis' (prin inspiratie divina). Apoi i-a marturisit lui Eusebiu, sub juramant, ca semnele care i s-au aratat l-au facut sa treaca de partea crestinilor, el fiind mai inainte, ca si tatal sau, adept al cultului lui Sol Invictus (Soarele Nebiruit - cult cu origini orientale). In ianuarie 313, imparatul Constantin cel Mare emite Edictul de la Milan (numit atunci Mediolanum), prin care crestinismul devine 'religio licita', adica religie permisa, la fel cu celelalte religii din imperiu. Ia masuri in favoarea Bisericii crestine, inlatura din legile penale pedepsele contrare crestinismului, imbunatateste tratamentul in inchisori, usureaza eliberarea sclavilor acordand episcopilor si preotilor dreptul de a-i declara liberi in biserici. Protejeaza prin lege pe saraci, orfani si vaduve. Modifica legislatia privind casatoria, ingreuneaza divortul, pedepseste adulterul. Atribuie Bisericii crestine casele imperiale de judecata (basilikos oikia),care vor purta in continuare numele de basilici, nume pastrat in limba romana sub termenul de biserica. Imparatul Constantin cel Mare a generalizat in 321 Duminica drept zi de odihna in imperiu, sarbatoarea saptamanala a crestinilor, cand soldatii asistau la slujbe. Inca din anul 317 a inceput sa bata moneda cu monograme crestine. Imparatul si familia sa au sprijinit repararea bisericilor dar au ajutat si la construirea altora mai mari si mai frumoase la Ierusalim, Roma, Antiohia, Nicomidia, Tyr etc. Totodata, Imparatul Constantin cel Mare a construit o noua capitala - inaugurata la 11 mai 330 - transformand orasul Bizantium in orasul Constantinopol care timp de o mie de ani va fi capitala crestina a Imperiului Roman. Aici a construit numeroase lacasuri de cult printre care Biserica Sfintii Apostoli. Din dorinta de a ajuta Biserica, a convocat Sinodul I Ecumenic de la Niceea din anul 325, impotriva ereziei lui Arie. Sub influenta sfantului Atanasie cel Mare, Sinodul a proclamat invatatura ortodoxa despre dumnezeirea Fiului care este 'Dumnezeu adevarat din Dumnezeu adevarat, nascut nu facut, Cel de o fiinta cu Tatal, prin care toate s-au facut' (Simbolul Credintei sau Crezul). Constantin cel Mare a murit in Duminica Rusaliilor, la 22 mai 337 si a fost inmormantat in biserica Sf. Apostoli din Constantinopol, ctitoria sa.

Sursa: basilica.ro

23 Octombrie 2013

Vizualizari: 557

Voteaza:

Icoana facatoare de minuni a Sfantului Imparat Constantin cel Mare 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE