Inalt Prea Sfintia Sa Teodosie si Proorocul pocaintei


Arhiepiscopul Tomisului a oficiat, in prezenta a mii de credinciosi, Sfintele Taine ale sarbatorii de Boboteaza

„Ce ati iesit sa vedeti in pustie? Un prooroc? Da, va spun, dar si mai mult dect un prooroc. Adevar va spun ca, intre cei nascuti din femeie, nu s-a sculat unul mai mare dect Ioan Botezatorul“ (Matei 11, 7-11)

Adnca religiozitate a invatamintelor crestine isi descopera, departe de ratiunile inguste ale firii, adevaratele sale radacini arhetipale.

Astfel, aparent ascunse in Cartea Cartilor, sfintele taine ale firii contin, la rascrucea dintre ratiune si credinta, implicit, insemne ale umanitatii ce, profund recunoscatoare, isi (a)pleaca spiritul catre sine, intr-o celebrare veche, a duhului impresurator noua-ne. De aici privirea „-nchisa-nlauntru“ se indreapta catre un parinte al bisericii, adevarul si lumina sa venind sa intmpine, crestineste, pe credinciosul adept. La malul marii, in spatiul tomitan, el se numeste Teodosie.

 

Înalt Prea Sfintia Sa Teodosie a celebrat Sfnta Slujba in vechiul Port Tomis

Ieri, Dobrogea intreaga a fost in sarbatoare. Botezul lui Iisus Hristos in apa Iordanului este cea dinti dintre Sfintele Taine, iar inaltul prelat si credinciosii veniti din toata Dobrogea si Bulgaria au transformat sarbatoarea intr-o adevarata ceremonie. În Constanta, pentru al patrulea an consecutiv, carele trase de boi si magari impodobiti dupa traditie au deschis procesiunea ce si-a inceput periplul la Catedrala Sfintii Apostoli Petru si Pavel si a continuat, aproape un km, pna in vechiul Port Tomis.  Boi impodobiti cu stergare si colacei traditionali au tractat carutele cu budane cu apa. Tineri imbracati in costume populare, soldati ai Marinei, aproximativ 100 de preoti si mii de credinciosi s-au aflat alaturi de inaltul prelat la sfnta sarbatoare. Slujba de sfintire a apelor a fost oficiata de Înalt Prea Sfintia Sa Teodosie, alaturi de un sobor de preoti si diaconi. Arhiepiscopul Tomisului s-a urcat intr-o ambarcatiune care a purtat pe apa o icoana de mari dimensiuni (1,5m/2,5m), reprezentnd Botezul Domnului. Din ambarcatiune, Înalt Prea Sfintitul Teodosie a aruncat in apa marii trei cruci. Pentru a le recupera, tinerii scafandri de la Centrul de scafandri Constanta au dat un adevarat spectacol. În Ajunul Bobotezei (5 ianuarie) s-au imbuteliat 65.000 de PET-uri cu apa sfintita (conform canoanelor doar doua zile pe an se sfinteste Aghiazma Mare, in zilele de 5 si 6 ianuarie). Dupa slujba, carele trase de boi si magari au fost conduse pe principalele artere ale orasului, pentru ca toti credinciosii sa poata avea in case Aghiazma Mare.

Etnologie si antropologie

Orice credinta religioasa - sau, mai bine zis, orice ritual devenit credinta religioasa - are la baza un rit pagn, alaturi de care sta fiinta primordiala, omul dezgolit de precepte ce adasta uimit, singur, in fata imensitatii cerului si a fenomenelor sale. Astfel s-au nascut varii interpretari si ziceri al caror stimulent logic consta in nevoia individului de a-si explica anumite structuri. În contact cu acestea, omul isi dezvolta parelnicele arhetipuri, devenind astfel, fara sa vrea sau sa stie, creator mimetic al marilor taine ale lumii, stapn si, totodata, sluga. Din aceasta zona fac parte si evenimentele pe care toti crestinii le serbeaza, cele doua importante sarbatori crestinesti: Botezul Domnului (Boboteaza) pe 6 ianuarie si Sfntul Ion, pe 7 ianuarie. În limba greaca, cuvntul Boboteaza se traduce prin teofanie sau epifanie, adica „Aratarea Domnului“, respectiv a Sfintei Treimi. Boboteaza incheie ciclul celor 12 zile ale sarbatorilor de iarna, care incep in Ajunul Craciunului, zile incarcate de practici magice si obiceiuri agrare, precum fertilitatea, purificarea, cinstirea apei si a focului.

Troparul Bobotezei

„În Iordan botezndu-Te Tu Doamne, inchinarea treimii s-a aratat; ca glasul Parintelui a marturisit Tie, Fiu iubit, pre Tine numindu-Te, si Duhul, in chip de porumbel, a adeverit intarirea Cuvintului. Cel ce Te-ai aratat, Hristoase Dumnezeule, si lumea ai luminat, slava Tie”.
       
Pe linga Troparul Bobotezei, copiii cnta colinde speciale care descriu miracolul care a avut loc in Iordan (Botezul lui Iisus). Dupa traditie, in ziua de Boboteaza, dupa liturghie, preotul si enoriasii fac o procesiune spre un lac, ru sau vreun izvor, pentru slujba Sfintirii Apelor. Cnd Troparul Bobotezei incepe, vnatorii si padurarii satului impusca peste ape ca sa alunge duhurile necurate. Se spune, de altfel, ca apa aleasa este simbolul tuturor apelor pamntului.

Obiceiurile Bobotezei

Dupa sfintirea apelor, se obisnuieste ca preotul sa arunce in apa o cruce de lemn. Doar tinerii curati pot incerca sa o scoata, aceasta constituindu-se si ca o proba de barbatie. Daca vreunul dintre temerari pateste ceva, acesta nu este dect un semn ca tnarul a incercat sa triseze si ca postul lui nu a fost curat. Se spune ca apa sfintita din acea zi are puteri miraculoase – nu se strica niciodata, iar apele ramn sfintite timp de doua pna la sase saptamni, timp in care, sub apriga pedeapsa, nu se spala rufe in apele curgatoare. Cu apa sfintita se stropesc vitele si nutretul lor, apoi fiecare gospodar bea cte putin, pe stomacul gol, pentru a-si curati si sfinti sufletul.
       
Datinile de Boboteaza sunt foarte numeroase si difera de la regiune la regiune. „Regulile“ sunt expuse in carti vechi de mai bine de un secol, care pastreaza nestirbita savoarea textului. Iata cteva dintre ele: „De Ajunul Bobotezei, se fac aceleasi bucate ca si in Ajunul Craciunului. Ajunul acesta, unii spun ca se posteste pentru ca, daca gusta agheasma de cea mare, sa nu se mannce indata carne. Dimineata, pna ce nu aduc agheasma de la biserica, nime nu mannca, nici copilul cel ce suge. Preotul vine cu crucea si agheasma de stropeste in casa si masa; oamenii saruta crucea si preotul ii stropeste pe fiecare. La cruce, se leaga un fuior de la toata casa. Sub preot se pun graunte si fn, care apoi sa dau la gaini, iar fnul se pune in cuibare la closti, caci e spor in pui. Oamenii il duc pe preot pn’ la a douspcea casa cu lumnari aprinse. Si mncarea si fnul din iesle sunt stropite cu agheasma. În asta noapte, vitele vorbesc“.
       
În Muntii Apuseni si in Bucovina, Boboteaza poarta denumirea de „Ardeasca“. Aici, fetele si flacaii iau taciuni aprinsi si fac un foc mare, apoi sar peste el si joaca in jurul lui. În localitatea suceveana Fundu Moldovei, Boboteaza poarta denumirea de „Chiralesa“ si este cea mai insemnata sarbatoare de iarna.
       
La fel, in ajunul Bobotezei, preotul umbla de la casa la casa cu crucea, stropind toate „acareturile“ gospodariei cu un manunchi de busuioc cu agheasma dintr-o cofa purtata de palimar. Parintele este precedat de un grup de copii, care striga tare „Ciuralesaa!“ – o varianta fonetica locala a lui „Kyrie Eleison“, care inseamna „Doamne miluieste!“. Pentru prestatie, copiii primesc nuci, mere sau bani. Fiecare gospodina pregateste bucate de post: prune fierte, pere uscate fierte, bob fiert, coliva, salata de fasole. Preotul primeste de la fiecare gospodar un fuior de cnepa, un colac si o suma de bani. Din fuiorul de cnepa preotul este obligat sa faca funia clopotului, precum si funia pentru gropar cu care acesta lasa sicriul in groapa. Cu acest prilej se pune cte o cruce mica lucrata din dranita cu un fir de stramatura rosie si busuioc in locurile unde se adapa vitele, stiubei, la toate fntnile si la usa grajdului, uneori si pe poarta.

Troita de Boboteaza

În ajun se pregateste si lumnarea pentru Iordan, numita troita: oamenii iau o lumnare mare, lnga care lipesc la mijloc o cruce de lemn simpla, pe care o leaga bine. De jur-imprejur se pun fire de busuioc, spice, maciulii de mac, flori uscate si fac un manunchi mare, astfel inct crucea sa nu se vada. Pe deasupra se pun fire de brebenoc poleit, vsc, siraguri de margele, lna rosie, iar manunchiul si lumnarea se invelesc cu o naframa noua. Spicele si macul sunt bune de leac, de samnta, de afumat vaca cnd e bolnava la uger, iar vscul e bun de tuse. Dupa ce se sfrseste Iordanul, lumnarea se duce la biserica si se lasa sa stea pna la Stratenie. Atunci se ia acasa si se pastreaza pna in ziua de Pasti, cnd se merge cu ea la Înviere.

De maritis si viitor

În popor se spune ca pna la Boboteaza expira termenul de petire a fetelor. Perioada de la Ajunul Craciunului pna la Ajunul Bobotezei este plina de vraji de dragoste si ghicit premarital. În noaptea de Boboteaza, fetele numara parii de la gard, scot diferite obiecte de sub farfurii, pun cteva fire de busuioc sub perne pentru a-si visa alesul, ghicesc in oglinda, rascolesc in focul din vatra pentru a iesi scntei si apoi spun: „Cum sar scnteile din jaratic, asa sa scnteie si inima lui si nu intetesc focul, ci intetesc inima lui!“. În Proloage gasim mai multe detalii: „Lipesc de cornul drept al vitelor cte o crucita de ceara, ca sa fie aparate peste an de boale. Tot astfel, lipesc crucite de ceara pe toti patru paretii casei, si cnd trec pe-aproape zic: «Aici sa nu ne apropiem, caci este cruce de la Iordan si apara casa». Astfel, la loc curat va trage si suflet de flacau curat, chiar daca abia peste o regretabila intrziere de un an. Tot in aceasta noapte, apa ne-nceputa, lumnarile, cenusa si un inel consfintit prin cununie de biserica, arata, celor ce stiu sa le citeasca, semne de viitor. Tot in aceasta sfera, este recomandat ca ghicitul sa nu se petreaca fara alegatura sau fara om de schimb, caci tainele dezvaluite astfel sunt aprige si pacatoase.

Sfntul Ioan Botezatorul, Înaintemergatorul, Proorocul Domnului

Ziua de dupa Botezul Domnului este inchinata preamaririi Sfntului Ioan Înaintemergatorul, cel ce striga in pustie, pregatind venirea Mntuitorului. Înalt Prea Sfintia Sa Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, a oficiat Sfnta Liturghie a Proorocului intru toata viata si stradania lui. El a fost pecetluit cu aceasta chemare inca de la venirea lui pe lume, printr-o nastere minunata si vestita de inger (Luca 1,17, 76). Înca de foarte tnar, el este numit „Prooroc al pocaintei”. El propovaduieste infrnarea si viata aspra, (caci consolidarea temeliei spiritului nu se face dect prin asidua straduinta), schimbarea vietii pe care omul, de obicei, o iroseste in van, sapnd dupa comori crezute a fi pretioase, intoarcerea la Dumnezeu si impacarea cu El, pentru a putea primi asa cum se cuvine viata noua pe care o aduce Împaratia lui Mesia: „Pocaiti-va ca s-a apropiat Împaratia cerurilor“ (Matei 3, 2). Botezul lui Ioan nu era botezul nostru, al crestinilor. El insusi facea deosebirea intre cele doua botezuri: „Eu va botez cu apa spre pocainta. Mesia va boteza cu Duh Sfnt si cu foc, spre mntuire“ (Matei 3,11). Dar Sfntul Ioan cere, si pentru botezul sau, cere „roada vrednica de pocainta“ (Matei 3, 8), dragoste de oameni, milostenie, dreptate, omenie, osndind pe fatarnicii care-l ispiteau, carora el le spunea „pui de vipera“ (Matei 3, 7). Mntuitorul insusi cinsteste pe Sfntul Ioan, ca pe un adevarat Prooroc al Domnului. Vorbind despre Ioan, Mntuitorul spune: „Ce ati iesit sa vedeti in pustie? Un prooroc? Da, va spun, dar si mai mult dect un prooroc. Adevar va spun ca, intre cei nascuti din femeie, nu s-a sculat unul mai mare dect Ioan Botezatorul“ (Matei 11, 7-11). În incredintarea ca toate sufletele pot fi salvate, care-i anima puterea de lupta, Sfntul Botezator a incercat sa reintroduca in legalitate o nelegiuire – pacatul cel mai scandalos din tara sa: regele Irod Antipa isi izgonise legiuita sotie si traia cu Irodiada, sotia fratelui sau, Filip. Cu sfaturile sale, a sfrsit prin a strni mnia Irodiadei, care a primit pe tipsie, prin dansul fiicei sale, capul marelui Prooroc. Prietenul Mirelui s-a mutat la cer, ca Mucenic al Legii Domnului.
 
Sursa: Observator

.

11 Aprilie 2014

Vizualizari: 1866

Voteaza:

Inalt Prea Sfintia Sa Teodosie si Proorocul pocaintei 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE