Interpretari viclene si veninoase la adresa Bisericii

In legatura cu articolul intitulat Afaceri si politica in numele Domnului, aparut sub semnatura domnului Alex Nedea in cotidianul Adevarul din 18 octombrie 2010, Patriarhia Romana face urmatoarele precizari:

I. Cea mai recenta minciuna aparuta in cotidianul Adevarul se regaseste sub titlul Banii dau pe-afara la Patriarhie, dovada a lipsei de profesionalism a autorului articolului care, desi a primit raspunsuri la intrebarile adresate Biroului de Presa al Patriarhiei Romane, totusi, le-a ignorat sau publicat trunchiat si selectiv pentru a crea falsa impresie a respectarii deontologiei profesionale.

Subtitlul Banii dau pe-afara la Patriarhie si numeroase afirmatii ale jurnalistului sunt incorecte si iresponsabile intr-o perioada in care Patriarhia Romana face, de la o zi la alta, eforturi deosebite pentru a plati salariile angajatilor sai si ale personalului televiziunii TRINITAS, radioului TRINITAS si cotidianul ZIARUL LUMINA, ale caror emisiuni si articole de presa sunt atat de necesare romanilor ortodocsi din tara si strainatate.

Reamintim faptul ca numai o treime dintre angajatii Patriarhiei Romane primesc contributie la salariu de la bugetul de Stat, iar salariile pentru celelalte doua treimi sunt asigurate integral din fonduri proprii ale Patriarhiei Romane. Mai mult decat aceasta, sprijinul Statului pentru salariatii Patriarhiei este de 452.962 lei lunar, iar impozitul pe salarii platit de Patriarhie catre Stat este de 981.835 lei lunar, deci mai mult decat dublu! Ca atare, nu castiga Biserica Ortodoxa Romana, ci Statul roman. Mai precizam ca, in aceasta perioada de criza economica, Patriarhia Romana reuseste cu greu sa-si plateasca utilitatile (gaze, apa, electricitate, caldura etc.) si sa sprijine unele comunitati ortodoxe romanesti din afara granitelor tarii care au nevoie urgenta de biserici (Noua Zeelanda, spre exemplu), sedii administrative (cele mai recente, la Timoc - Serbia, Stockholm, Roma si Bruxelles) sau sa sprijine activitatile administrativ-misionare ale acestora.

De fapt, la nivelul intregii tari, sprijinul Statului pentru salariile angajatilor cultelor in bugetul de Stat pe anul 2010 este doar de 0,4% din PIB, in timp ce pentru sanatate este de 4% din PIB, iar pentru educatie de aproape 6% din PIB.

Scopul tendentios al articolului din cotidianul Adevarul reiese si din faptul ca autorul nu coreleaza veniturile cu cheltuielile reale si cu datoriile neachitate pentru a crea falsa impresie ca Biserica are un excedent financiar pe care nu poate sa-l cheltuiasca. Pentru informarea corecta a opiniei publice, mentionam faptul ca, de exemplu, banii ramasi necheltuiti de Arhiepiscopia Bucurestilor au ca destinatie precisa sustinerea construirii viitoarei Catedrale patriarhale care, desi apartine Patriarhiei Romane, totusi principalii ei beneficiari cu ocazia slujbelor zilnice sau a unor evenimente deosebite sunt credinciosii din capitala tarii, apoi cei din provinciile romanesti si romanii din strainatate.

Pe de alta parte, mentionam faptul ca banii necheltuiti de unitatile de cult nu intra in buzunarele cuiva, ci sunt folositi in situatii de urgenta, de exemplu, in urma unor calamitati naturale, pentru ca Biserica trebuie sa ii ajute imediat pe oameni atunci cand sunt in dificultate.

Sprijinul de la bugetul de Stat al activitatilor Cultelor religioase este prevazut de Legea cultelor (nr. 489/2006), avand in vedere faptul ca acestea sunt furnizoare de servicii sociale si parteneri sociali ai Statului. Ca exemplu de parteneriat, mentionam faptul ca exista numeroase institutii patronate de catre Biserica, care pune la dispozitie propriile cladiri pentru diferite activitati sociale, educationale sau medicale, iar Statul contribuie cu plata utilitatilor sau a unei parti din salariile personalului. In acest sens, autoritatile de control ale Statului au constatat faptul ca, in institutiile patronate de catre Biserica, fondurile sunt mai corect administrate, iar serviciile sunt mai eficiente si la costuri mai scazute (de exemplu, gradinitele, cabinetele medicale, cabinetele de consultanta, caminele pentru batrani).

Mai reamintim faptul ca bugetul de Stat pe anul 2010 prevede doar sprijin la salariile personalului deservent al Cultelor religioase, fara fonduri suplimentare pentru activitatile social-educationale ale acestora. Sumele alocate de actualul Guvern, in afara sprijinului salarial, sunt aproape in exclusivitate oferite pentru continuarea unor lucrari de construire a unor lacasuri de cult sau pentru finalizarea unor lucrari de pictura deja incepute, pictura aflata in pericol de deteriorare.

Deoarece actualul Guvern nu a prevazut in bugetul de Stat pe 2010 fonduri pentru activitatile social-filantropice si educationale ale Cultelor, Biserica este nevoita sa caute noi surse de venit pentru ca asezamintele sale filantropice sa-si continue activitatea si sa nu intrerupa ajutorul acordat celor aflati in dificultate. De aceea, in aceasta perioada de criza, Biserica Ortodoxa Romana trebuie sa-si multiplice sursele de venit pentru a ajuta populatia saraca, asa cum prevede Programul social si pastoral in vremuri de criza economica, propus de Patriarhia Romana si aprobat de Sfantul Sinod in sedinta de lucru din 6-7 iulie 2010, aflat in curs de derulare.


II. Este normal ca in fiecare localitate din tara sa existe o biserica, chiar daca nu exista scoala sau cabinet medical, deoarece beneficiarii unui lacas de cult sunt categorii sociale de toate varstele, iar nu doar copii si bolnavi. Este deci tendentioasa si vicleana comparatia intre numarul de scoli, cabinete medicale si biserici din Romania, devenita un stereotip pentru unii. Aceasta cu atat mai mult cu cat si in tara noastra au aparut multe scoli si unitati medicale particulare, in timp ce bisericile sunt unitati eclesiale ale comunitatilor de credinciosi, care contribuie cel mai mult la zidirea, intretinerea si functionarea lor. Comparatia de mai sus este folosita de cei deranjati de activitatea Bisericii in societate cu scopul manipularii opiniei publice si subminarii credibilitatii ei. In plus, constatam incercari sistematice, in special prin mass-media, de descurajare a Statului in recunoasterea si sprijinirea prezentei si activitatii benefice a Bisericii in favoarea poporului roman.


III. In acest context, ne mira faptul ca Ministerul Finantelor Publice, in evidentele contabile postate pe site-ul oficial, nu face nici o distinctie intre societatile economice productive si unitatile de cult care din punct de vedere financiar-contabil sunt non-profit, utilizand acelasi program computerizat de evidenta contabila. Este incorect ca unitatilor de cult sa le fie inregistrate debitele la categoria profit, termen economic si financiar impropriu pentru acestea, care au doar buget de venituri si cheltuieli. La sfarsitul fiecarui an contabil, sumele necheltuite de catre unitatile de cult nu sunt distribuite sub forma de dividende, ci transferate in bugetul pe anul urmator pentru continuarea activitatilor sau folosite in situatii de urgenta. In viitor, fidele principiului transparentei, Patriarhia Romana si Arhiepiscopia Bucurestilor vor da publicitatii anual datele privind veniturile, cheltuielile si debitele pe anul anterior, cu explicatiile corecte ce se impun, tinand seama de specificul activitatilor bisericesti care nu pot fi evidentiate adecvat de programele standard ale Ministerului Finantelor Publice.


IV. Ignoranta sau tendinta premeditata de a submina sprijinul pe care Statul il acorda cultelor in Romania, se remarca si prin referirile la situatia din Franta. Daca domnul Alex Nedea s-ar fi documentat cu adevarat, ar fi aflat de exemplu ca, in provinciile franceze Alsacia si Lorena, salariile clerului catolic si protestant, precum si ale personalului deservent al cultului mozaic sunt integral platite de la bugetul de Stat.

Mai mult, ceea ce ignora jurnalistul cotidianului “Adevarul” este faptul ca la toate catedralele si bisericile monument istoric confiscate de Stat in urma revolutiei franceze (1789), cheltuielile legate de consolidarea, restaurarea si intretinerea acestora sunt asigurate de la bugetul public. Sumele cheltuite anual de catre Statul francez pentru intretinerea acestora sunt mult mai mari decat o eventuala contributie la salariile clerului din Franta. Asa se explica de ce Biserica Romano-Catolica din Franta refuza preluarea intretinerii marilor catedrale si biserici monument istoric, inestimabile ca valoare religioasa si culturala, deoarece nu ar avea fondurile necesare pentru asigurarea costurilor.

In Romania, Statul asigura doar o parte din salariile personalului deservent al cultelor, dar intretinerea, consolidarea si restaurarea locasurilor de cult si a celorlalte cladiri bisericesti revin in responsabilitatea cultelor religioase.

Prin toate aceste atacuri si dezinformari, probabil comandate, se incearca inducerea unei atitudini ostile fata de Biserica, institutia care se bucura constant de cea mai mare credibilitate din partea atat a romanilor din tara, cat si a celor 10 milioane de romani din afara granitelor ei.

BIROUL DE PRESA AL PATRIARHIEI ROMANE
 

19 Octombrie 2010

Vizualizari: 291

Voteaza:

Interpretari viclene si veninoase la adresa Bisericii 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE