Bunavestire sau popular Blagovestenia (termenul slav corespunzator celui de Bunavestire), este praznicul in amintirea zilei in care Sf. Arhanghel Gavriil a vestit pe Sf. Fecioara ca ea va naste pe Mesia (Luca I, 26-38).
Prima sarbatoare confirmata in documente, dintre sarbatorile Maicii Domnului, este Bunavestire. Se stie ca, inca din sec. IV sau V, s-a zidit la Nazaret o biserica, pe locul unde fusese casa in care Maica Domnului a primit de la inger vestea ca va naste pe dumnezeiescul Prunc. Data acestei sarbatori a variat la inceput. Astfel, unii o sarbatoreau in ajunul Bobotezei (5 ianuarie), iar in unele Biserici din Apus, ca cele din Spania, Galia si Milano, Bunavestire s-a sarbatorit la 18 decembrie. La Roma, sarbatoarea a fost introdusa de papa Leon II, de origine siciliana si de cultura greaca (681-683), la inceput ca o sarbatoare locala si cu denumirea de sarbatoare a asteptarii Nasterii Domnului; dar variatia datei ei a durat in Apus pana in sec. XI, cand data de 25 martie s-a generalizat in toata lumea catolica de atunci.
In Rasarit insa, data de 25 martie s-a generalizat probabil indata ce Nasterea Domnului a inceput sa fie sarbatorita peste tot la 25 decembrie, adica inca din prima jumatate a sec. V inainte. Numai la armeni Bunavestire se serbeaza inca in raport cu data veche a sarbatorii Nasterii Domnului (6 ianuarie), pastrata la ei, adica la 7 aprilie.
Buna Vestire este sarbatorita in fiecare an in perioada Postului Mare, fiind una dintre sarbatorile pentru care Biserica acorda dezlegare la peste, indiferent in ce zi ar cadea aceasta.
