În Duminica a XI-a după Rusalii şi în ziua de cinstire a Sfinţilor Martiri Brâncoveni, astăzi, 16 august 2015, credincioşii prezenţi la Mănăstirea Sfânta Cruce - Caraiman din județul Prahova, precum şi obştea monahală au avut bucuria prezenţei în mijlocul lor a Întâistătătorului Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

Mănăstirea Sfânta Cruce - Caraiman a primit vizita Patriarhului României

În această Duminică, a XI-a după Rusalii, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a oficiat Sfânta Liturghie împreună cu Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor în altarul de vară al Mănăstirii Caraiman, înconjurați de un ales sobor de preoți şi diaconi.

În cuvântul de învățătură, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a explicat învățăturile ce reies din pericopa Evanghelică rânduită de Biserică a se citi astăzi la Sfânta Liturghie (Matei 18, 23-35) care ne prezintă Pilda datornicului nemilostiv.

Este o Evanghelie a iertării, dar şi o Evanghelie a responsabilizării, a spus Preafericirea Sa: „O Evanghelie care ne arată pe Dumnezeu milostiv, dar dacă noi nesocotim sau desconsiderăm milostivirea Sa atunci El devine aspru, devine drept şi caută îndreptarea noastră prin mustrare, prin metode de constrângere, astfel încât dacă omul nu săvârşeşte binele de bună voie îl va săvârşi de nevoie. Dacă nu săvârşeşte binele în mod liber ajunge în situaţia de a-l săvârşi fiind constrâns”.

„Evanghelia poate fi înţeleasă şi duhovniceşte şi anume că Dumnezeu iartă omului greşelile în această viaţă sau dacă omul nu se pocăieşte, nu cere iertare şi nu devine şi el iertător faţă de semenii lui atunci Dumnezeu îl dă pe mâna chinuitorilor. Adică după moartea trupului, sufletul este chinuit în iad şi de acolo nu poate fi eliberat dacă nu este iertat, iar singura modalitate pentru a fi iertaţi cei care nu au fost iertători în viaţa pământească sunt rugăciunile altora pentru ei. De aceea, noi pomenim în rugăciuni pe toţi creştinii trecuţi la Domnul considerându-se că din neglijenţă, din nebăgare de seamă sau din superficialitate nu s-au pregătit suficient ca să primească prin spovedanie şi împărtăşanie iertarea păcatelor şi să treacă din lumea aceasta pământească la viaţa de dincolo fără de păcat”, a mai spus Preafericirea Sa.

Prin noi iubirea milostivă a lui Dumnezeu să se arate şi altora

Totodată, Patriarhul României a arătat că atunci când Dumnezeu ne cere să fim iertători şi milostivi, El doreşte ca iubirea Lui milostivă să se răspândească în lume.

„Învăţăm şi faptul că trebuie să nu oprim iubirea milostivă a lui Dumnezeu, să nu o limităm la iertarea pe care El ne-o acordă nouă, ci prin noi iubirea Lui milostivă să se arate şi altora. Dacă noi suntem iertaţi, dar nu iertăm la rândul nostru pe alţii blocăm iubirea milostivă a lui Dumnezeu la noi, nu o transmitem şi altora. Deci, când Dumnezeu ne cere să fim şi noi iertători după cum este El, să fim şi noi milostivi după cum El este milostiv, doreşte ca iubirea Lui milostivă să se răspândească în lume”, a spus Preafericirea Sa, potrivit Radio TRINITAS.

Iertarea este o mare binecuvântare fiindcă schimbă relaţiile dintre oameni

Preafericirea Sa a subliniat și urmările pozitive ale iertării asupra vieții credincioșilor.

„Iertarea este o mare binecuvântare fiindcă schimbă relaţiile dintre oameni. Înseamnă un început nou, înseamnă că recunoaştem că valoarea unei persoane este mai mare decât o greşeală pe care a făcut-o cu voie sau fără voie la un moment dat. Iertarea este recuperarea persoanei care a greşit şi începutul unei relaţii noi, însă iertarea nu se acordă uşor când cineva ne-a produs mult rău, când cineva ne-a nedreptăţit, ne-a umilit, de aceea pentru a ierta este nevoie de o schimbare interioară a noastră”, a spus Patriarhul României, potrivit TRINITAS TV.

Constantin Brâncoveanu este măsura demnităţii româneşti în vreme de încercare

Patriarhul României a vorbit și despre Martiriul Sfinților Brâncoveni. Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a arătat că pentru noi românii Constantin Brâncoveanu este măsura demnităţii româneşti în vreme de încercare.

„Domnitorul Constantin Brâncoveanu a avut o credinţă foarte puternică. După ce i s-au luat toate averile şi-a dat seama că ar putea scăpa de moarte, el şi cei patru fii ai săi dacă devin musulmani, dacă trec în legea turcească şi i s-a făcut această propunere. El a refuzat. A preferat să moară pentru Hristos decât să îşi salveze viaţa renunţând la credinţa strămoşească. De aceea, pentru noi românii Constantin Brâncoveanu este măsura demnităţii româneşti în vreme de încercare. Foarte uşor ar fi scăpat dacă ar fi trădat credinţa şi neamul său, dar pentru că a vrut să fie credincios faţă de Dumnezeu şi faţă de neamul său, de poporul său, a preferat moarte martirică”, a spus Preafericirea Sa.

Sfântul Constantin Brâncoveanu – ctitor de biserici şi mănăstiri

Totodată, Patriarhul României a evidenţiat şi faptul că Sfântul Constantin Brâncoveanu a fost un mare ctitor de mănăstiri şi biserici, însă şi un mare iubitor de cultură.

„Banii pe care i-a adunat el i-a folosit în cea mai mare parte pentru a construi mănăstiri şi biserici şi pentru a repara şi înzestra altele, care nu au fost direct ctitoriile lui. Cea mai mare mănăstire pe care a zidit-o, la începutul domniei sale, este Mănăstirea Hurezi, în Vâlcea. Pe lângă multele mănăstiri şi biserici pe care le-a construit, cum este de pildă singura biserică a lui care a rămas în picioare în Bucureşti, Biserica Sfântul Gheorghe Nou, a renovat şi organizat Academia domnească de la Mănăstire Sfântul Sava din Bucureşti, a înfiinţat biblioteci şi multe tipografii prin care a tipărit cărţi la Snagov, la Târgovişte, la Bucureşti şi la Râmnicu Vâlcea în limbile română, greacă, slavonă şi în mod deosebit reţinem în limba arabă pentru creştinii din Orient care se aflau sub stăpânire otomană”, a mai spus Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

Mănăstirea Caraiman – centru de ajutorare a copiilor ca să nu abandoneze şcoala

La finalul Sfintei Liturghii săvârșite la Mănăstirea Caraiman, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a subliniat activitatea desfășurată la Centrul Social-Pastoral ,,Sfânta Cruce” – Caraiman.

„Felicităm pe toţi pelerinii, închinătorii, binefăcătorii acestei Sfinte Mănăstiri care a devenit în scurt timp un centru de conferinţe, dar mai ales un centru de ajutorare a copiilor ca să nu abandoneze şcoala. Vara aceasta peste 800 de copii au fost şi alţii vor veni, până la 11 septembrie, aici la această mănăstire unde îmbină timpul liber cu lucrarea artistică - educaţională şi învaţă să îndrăgească mai mult şcoala. Aceasta face parte dintr-un program al Patriarhiei Române Alege Şcoala! pentru prevenirea abandonului şcolar”, a spus Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.

Duminica migranţilor români

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât ca prima duminică după Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului să fie dedicată migranților români.

„Ne rugăm pentru fraţii şi surorile noastre care lucrează în străinătate sau care se află la studii să păstreze dreapta credinţă, să păstreze comuniunea românească, să meargă la bisericile din ţările în care se află, pentru că Patriarhia a înfiinţat mai multe eparhii, avem astăzi 13 eparhii în afara graniţelor ţării, 850 de preoţi şi foarte multe comunităţi, parohii noi înfiinţate ca să păstrăm credinţa ortodoxă strămoşească, limba română şi spiritualitatea românească”, a spus Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.

Daruri pentru Mănăstirea Caraiman

La final, Părintele arhimandrit David Petrovici, starețul Mănăstirii Caraiman a mulțumit Preafericitului Părinte Patriarh pentru prezența în mijlocul obștii monahale și a credincioșilor.

Prefericirea Sa a dăruit obștii Mănăstirii Caraiman mai multe cărți de folos duhovniesc recent apărute la editurile Patriarhiei, iar credincioșilor prezenți, iconițe cu chipul Sfinților Martiri Brâncoveni.

Părintele stareț a oferit Preafericitului Părinte Patriarh Daniel o icoană cu chipul Maicii Domnului.

***
Mănăstirea Sf. Cruce Caraiman - Începutul ridicării locaşului monahal este legat de anul 1998. Mănăstirea a fost înfiinţată la iniţiativa vrednicului de pomenire protosinghel Gherontie Puiu, unul dintre vrednicii monahi români căutaţi cu multă dragoste de credincioşi. La 29 iunie 2000, în ziua de prăznuire a Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, fericitul întru pomenire Patriarh Teoctist aprobă înfiinţarea Schitului Caraiman cu hramul «Înălţarea Sfintei Cruci». A urmat apoi construirea bisericii de lemn cu hramul „Acoperământul Maicii Domnului“. La 21 octombrie 2001, biserica de lemn avea să fie sfinţită şi tot atunci avea să fie pusă piatra de temelie pentru începerea construirii unei noi biserici, de zid, cu hramul „Înălţarea Sfintei Cruci“ care a fost sfinţită de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel la 14 septembrie 2014. Între anii 2002 şi 2008 s-au construit biserica mare, clopotniţa, trapeza şi unul din corpurile arhondaricului. În anul 2007 a început construcţia chiliilor, iar până în 2011 au mai fost construite încă două corpuri de clădire, respectiv corpul de chilii şi arhondaricul corp B. Permanenţa Consiliului eparhial din data de 1 iulie 2008 a aprobat ridicarea Schitului Caraiman - cu hramul „Înălţarea Sfintei Cruci“ la rangul de mănăstire. În vara anului 2012 a fost amenajat în clopotniţa mănăstirii un paraclis chiriarhal cu hramurile „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul şi Schimbarea la Faţă“. Astfel că sărbătoarea Sfântului Ilie din 2012 a avut o semnificaţie deosebită pentru mănăstire, în această zi având loc sfinţirea paraclisului din turnul clopotniţei, precum şi sfinţirea Centrului social-pastoral „Sfânta Cruce“ din incinta mănăstirii. Bucuria a fost încununată de prezenţa Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, care a sfinţit paraclisul, a săvârşit Sfânta Liturghie şi a binecuvântat lucrările de la Aşezământul social-pastoral „Sfânta Cruce“, singurul de acest gen din Mitropolia Munteniei şi Dobrogei.

Sursa: basilica.ro

.